Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a transmis, joi, că a primit solicitare din partea Biroului Electoral Central (BEC) pentru a verifica 695 de persoane care și-au depus candidatura la alegerile pentru Parlamentul European.
Pentru un candidat urmează a fi introdusă la instanță o acțiune în constatarea calității de colaborator al Securității, pentru 295 de persoane s-a stabilit că nu au fost lucrători sau colaboratori ai Securității, iar 17 dosare sunt în lucru. În plus, pentru 382 candidați, persoane născute după data de 22 decembrie 1973, nu s-au efectuat verificări.
”Biroul Electoral Central a transmis spre verificare la C.N.S.A.S. un număr de 695 de persoane (688 persoane propuse din partea partidelor politice și 7 persoane candidați independenți). Pentru un candidat a fost aprobată nota de constatare și urmează a fi introdusă, la instanța competentă, o acțiune în constatarea calității de colaborator al Securității”, a transmis, joi, CNSAS, într-un comunicat de presă.
CNAS a mai anunțat că pentru un număr de 295 candidați se vor emite adeverințe care să ateste că persoanele verificate nu au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, sau, după caz, se vor menține deciziile/adeverințele eliberate anterior, întrucât nu au fost identificate în arhiva C.N.S.A.S. documente noi sau neprocesate.
În plus, pentru un număr de 382 candidați, persoane născute după data de 22 decembrie 1973, nu s-au efectuat verificări, iar pentru 17 candidați verificările sunt în curs de soluționare.
CNSAS a făcut, în 10 mai, precizări legate de procedură, în cazul dosarului privind stabilirea calității de colaborator al Securității pentru Traian Băsescu, la o zi după ce a decis trimiterea dosarului în instanță și după ce în presă au apărut informații pe această temă. CNSAS menționează inclusiv că o persoană poate fi considerată colaborator/lucrător al Securității numai în urma pronunțării, de către instanța competentă, a unei hotărâri definitive care să ateste această calitate.
"Colegiul a adoptat nota de constatare și a dispus introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatare pentru stabilirea calității de colaboratoral Securității pentru următoarea categorie de persoane: art.3 lit.b, art.5 alin.1 (deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European - 1 persoană", a anunțat CNSAS.
Potrivit informațiilor transmise de Europa Liberă, vizat de această decizie este Traian Băsescu, iar dosarul de rețea contine doar coperțile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de rețea este practic gol, deci nu conține un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real și numele conspirativ, afirmă sursele citate de Europa Liberă. Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații. Perioada la care se referă investigația nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanța.
Traian Băsescu a negat de fiecare dată orice legătură cu Securitatea. El a calificat decizia CNSAS de a-l verifica din nou ca fiind corectă și a negat că ar fi avut numele conspirativ "Petrov", așa cum a relatat Antena 3.
De asemenea, Traian Băsescu a precizat că va merge la instanță să vadă dosarul trimis de CNSAS care îl vizează și va avea o poziție publică pe acest subiect.
