Cine sunt politicienii pe care i-am trimis în Parlamentul European?

Traian Băsescu

A fost ales europarlamentar pe lista PMP, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

Traian Băsescu s-a născut la 4 noiembrie 1951, în localitatea Basarabi, județul Constanța, conform www.senat.ro.

A absolvit Facultatea de Navigație a Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanța (1976). A fost bursier la Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim, organizate de Academia Navală Norvegiană, pe care le-a absolvit, ca șef de promoție, în 1995. Deține brevetele internaționale de ofițer de marină comercială, clasa a III-a, a II-a și I, și brevetul internațional de Căpitan de cursă lungă.

A fost ofițer maritim pe nave de mare tonaj ale flotei comerciale NAVROM Constanța (1976-1981); căpitan de cursă lungă, comandant al navelor petroliere de mare tonaj "Argeș", "Crișana", "Biruința" - nava amiral a flotei comerciale a României (1981-1987); șef al Agenției NAVROM din Anvers - Belgia (1987-1989); director general al Inspectoratului de Stat al Navigației Civile din Ministerul Transporturilor (octombrie 1989 - octombrie 1990).

Și-a început cariera politică după decembrie 1989. A fost ministru al Transporturilor în guvernele Petre Roman (30 aprilie 1991-16 octombrie 1991) și Theodor Stolojan (16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992). În 1992 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat (PD), devenind și vicepreședinte al Comisiei de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților. Mandatul său de deputat a încetat la 9 aprilie 1996, prin demisie. La alegerile parlamentare din 1996 a obținut un nou mandat de deputat din partea PD, care a încetat la 26 iunie 2000, prin demisie, potrivit site-ului www.cdep.ro.

După câștigarea alegerilor din 1996 de către Convenția Democrată din România (CDR), a preluat portofoliul Transporturilor în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996-11 februarie 1998).

În ianuarie 1998, miniștrii PD și-au depus demisiile din Executiv. A urmat o lună de criză și de negocieri eșuate în interiorul Coaliției, care s-au încheiat cu demisia guvernului condus de Victor Ciorbea.

PD a revenit la guvernare în noul cabinet, condus de Radu Vasile. În următoarele cabinete ale CDR - guvernele Radu Vasile (17 aprilie 1998-22 decembrie 1999) și Mugur Isărescu (22 decembrie 1999-26 iunie 2000) - Traian Băsescu a deținut același portofoliu - cel al Transporturilor.

La alegerile locale din 2000, a câștigat mandatul de primar al Capitalei în turul al doilea, întrunind 50,69% din voturi, în defavoarea lui Sorin Oprescu, candidatul PDSR, care a obținut 49,31%.

În 2000 devine și președinte al Organizației Partidului Democrat al Municipiului București, iar în 2001 a fost ales președinte al Partidului Democrat, funcție pe care a deținut-o până la 18 decembrie 2004.

A fost ales primar general al Capitalei pentru al doilea mandat, candidând din partea Alianței Dreptate și Adevăr (D.A.) PNL-PD, în cadrul primului tur al alegerilor locale din 6 iunie 2004, cu 54,9%.

La 6 octombrie 2004, în cadrul Conferinței Naționale a Alianței D.A., președintele PD, Traian Băsescu, a fost desemnat candidatul Alianței la președinția României, după retragerea lui Theodor Stolojan.

A fost ales președinte al României în urma celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, din 12 decembrie 2004, obținând 5.126.794 voturi valabil exprimate (51,23 %).

În timpul mandatului său prezidențial, la 16 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament (cu 322 voturi 'pentru' și 108 'împotrivă') (între 20 aprilie 2007-23 mai 2007). A fost reconfirmat prin referendumul din 19 mai 2007.

Traian Băsescu și-a depus la 21 octombrie 2009, la Biroul Electoral Central (BEC), candidatura pentru al doilea mandat de președinte.

În urma celui de-al doilea tur de scrutin din 6 decembrie 2009, Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale, obținând, potrivit datelor centralizate de BEC, 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană, contracandidatul său - 49,66%.

La 4 iulie 2012, a fost depusă la Birourile permanente ale Parlamentului o cerere de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu, la inițiativa USL.

Plenul Parlamentului s-a reunit, la 6 iulie 2012, în ședință comună, în cadrul sesiunii extraordinare având pe ordinea de zi dezbaterea și votul asupra cererii de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu. La finalul ședinței, Parlamentul a decis suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi favorabile și 114 împotrivă.

Biroul Electoral Central a prezentat la 1 august 2012 rezultatul final al referendumului din 29 iulie, prezența la vot fiind de 46,24%. Dintre cei care s-au prezentat la urne, 87,52% s-au pronunțat pentru demiterea președintelui, iar 11,15% împotrivă. Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat, la 21 august 2012, cu șase voturi favorabile și trei împotrivă, că la referendumul din 29 iulie nu au participat cel puțin jumătate plus unu din persoanele înscrise în listele electorale permanente pentru ca acesta să fie valabil în conformitate cu prevederile art. 5, alin. 2 din Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. La 28 august 2012, președintele Traian Băsescu a revenit la Palatul Cotroceni, după 52 de zile de suspendare din funcție, reluându-și mandatul, pe care l-a încheiat la 21 decembrie 2014.

La 9 octombrie 2015, Traian Băsescu a anunțat că s-a înscris în Partidul Mișcarea Populară (PMP). Cu prilejul congresului de înființare a formațiunii politice Mișcarea Populară, desfășurat la 24 octombrie 2015, Traian Băsescu a fost ales președinte, fiind reales președinte la 27 martie 2016.

La alegerile din 11 decembrie 2016 a fost ales senator în cadrul circumscripției electorale nr. 42 București din partea Partidului Mișcarea Populară. A fost membru al Comisiei permanente pentru dezvoltare și strategie economică (22 decembrie 2016-17 iunie 2018) și a deținut funcția de președinte al acesteia în perioada 22 decembrie 2016 și 17 iunie 2018. De la 1 martie 2017 este membru al Adunării Parlamentare a NATO. Din 11 septembrie 2018 este membru al Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației.

Cu prilejul congresului Partidului Unității Naționale din Republica Moldova, desfășurat la 25 iunie 2017, la Chișinău, Traian Băsescu a fost ales președinte de onoare al acestei formațiuni.

La 13 octombrie 2010, președintele Traian Băsescu a primit Medalia "Dr. Alexandru Șafran", din partea Federației Comunităților Evreiești din România.

Traian Băsescu a deschis lista candidaților Partidului Mișcarea Populară la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019, votată de Colegiul Național al PMP la 26 martie 2019.

Victor Ponta, Pro România

Victor-Viorel Ponta a fost ales europarlamentar pe lista Pro România, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

S-a născut la 20 septembrie 1972. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1995), conform site-ului http://old.gov.ro.

A mai urmat cursuri de pregătire în domeniul combaterii infracțiunilor financiar-bancare organizate de FBI în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (1998), a avut stagii de pregătire cu Procuratura Națională Anti-Mafia din Italia (2000), Departamentul Trezoreriei al SUA (2001), Oficiul European Anti Fraudă (OLAF) (2002) și a urmat cursul "Summer Programme in History, Politics and Society" de la Exeter College, Universitatea Oxford, Marea Britanie, conform sursei citate.

Victor Ponta a lucrat, din 1995 până în 1998, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Din 1998 până în 2001 a fost procuror la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, iar între 2000 și 2001 a fost procuror și coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor, notează sursa citată.

Dintre activitățile desfășurate de Victor Ponta mai putem aminti participarea la Forumul Mondial pentru Combaterea Corupției (Washington D.C., 1999), la programul "Organizarea justiției în Anglia și Țara Galilor" (2000), la cel de-al treilea Forum Global privind Combaterea Corupției și Apărarea Integrității (Seul, 2003), la programul "Visiting USA" în domeniul justiției (2007). A fost expert evaluator în cadrul Programului GRECO (Grupul European pentru Combaterea Corupției).

Experiența politică a lui Victor Ponta include funcțiile de președinte al Tineretului Social Democrat (TSD) (9 noiembrie 2002-18 noiembrie 2006), vicepreședinte al ECOSY (European Community Organization of Socialist Youth) (2005-2007), vicepreședinte al PSD din 10 decembrie 2006 și până la 20 februarie 2010. Din 2010 și până în 2015, Victor Ponta a fost președinte al Partidului Social Democrat.

Între anii 1996 și 1998, Victor Ponta a fost asistent universitar în cadrul Departamentului de Drept Penal al Universității Româno-Americane din București, iar între 2002 și 2007, lector universitar doctor în cadrul aceleiași instituții de învățământ, mai notează http://old.gov.ro.

În decembrie 2004, a fost ales deputat în circumscripția electorală nr. 20 Gorj. În legislatura 2004-2008 a fost secretar (februarie 2004-septembrie 2006) și vicepreședinte (septembrie 2006-februarie 2007) în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. În legislatura 2008-2012, a fost vicepreședinte în Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă (martie 2009-prezent); membru în Comisia juridică, de disciplină și imunități (octombrie 2009-martie 2011); membru în Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României.

La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, a fost ales deputat în colegiul uninominal nr. 6 din Gorj. Reales deputat de Gorj la alegerile din 11 decembrie 2016, notează www.roaep.ro. Face parte din Comisia pentru afaceri europene. A fost membru al Comisiei pentru politică externă și președinte (până în septembrie 2017) al Comisiei pentru afaceri europene. A fost președinte al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE. A fost președintele grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Turcia, Republica Serbia și Mongolia, până în septembrie 2017, conform www.cdep.ro.

În privința activității guvernamentale, Victor Ponta a fost secretar de stat, șeful Corpului de Control al Guvernului (2001-2004); membru al Consiliului de supraveghere și îndrumare al Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare și membru al Comisiei Speciale privind faptele de natură penală comise de membrii Guvernului (2001); ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar (martie 2004-decembrie 2004); ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul (decembrie 2008-octombrie 2009), conform http://old.gov.ro.

În urma căderii Guvernului Ungureanu (9 februarie-7 mai 2012), rezultat al adoptării moțiunii de cenzură USL, la 27 aprilie 2012, Victor Ponta a fost desemnat de președintele Traian Băsescu drept candidat la funcția de prim-ministru. La 7 mai 2012, a primit votul de învestitură al Parlamentului. Și-a încheiat acest prim mandat în fruntea Guvernului României la 21 decembrie 2012.

La 7 august 2012, a fost desemnat de președintele interimar Crin Antonescu, ca ministru interimar al Justiției, funcție deținută până la 23 august 2012. La 28 martie 2013, Victor Ponta a preluat, pentru a doua oară, interimatul postului de ministru al Justiției, până la 15 aprilie 2013.

La 3 octombrie 2012, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru desemnarea premierului Victor Ponta ca ministru interimar al Sănătății, funcție deținută până la 7 noiembrie 2012.

În urma alegerilor legislative din 9 decembrie 2012, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Victor Ponta, la 17 decembrie 2012, drept candidat la funcția de premier.

La 21 decembrie 2012, Guvernul Ponta II a fost învestit de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, cu 402 voturi favorabile și 120 împotrivă. În perioada 12 iulie-26 august 2013, a deținut interimar portofoliul ministerului Transporturilor. Primul ministru Victor Ponta a preluat, la 19 februarie 2014, interimatul la conducerea Ministerului Finanțelor Publice, până la 5 martie 2014.

Între 5 martie 2014 și 16 decembrie 2014 a condus Guvernul Ponta III, iar între 16 decembrie 2014 și 4 noiembrie 2015 a fost în fruntea Guvernului Ponta IV.

A candidat la alegerile prezidențiale din 2014, fiind învins în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 16 noiembrie 2014, de candidatul Alianței Creștin-Liberale (ACL), Klaus Iohannis, care a obținut 54,43% din voturile valabil exprimate.

A demisionat din funcția de premier la 5 noiembrie 2015, pe fondul protestelor de stradă cauzate de tragedia de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015.

În prezent, Victor Ponta este președintele Partidului Pro România și președinte al Fundației "Black Sea Regional Cooperation Projects 2020", conform www.proromania.ro.

I-au fost decernate Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler (2002) și Ordine della Stella della Solidarieta Italiana (2004), mai notează http://old.gov.ro.

La 27 martie 2019, președintele Pro România, Victor Ponta, a anunțat, într-o conferință de presă, lista candidaților la alegerile europarlamentare din partea formațiunii politice pe care o reprezintă, el aflându-se pe primul loc.

Dacian Cioloș, USRPLUS

Dacian Cioloș a fost ales europarlamentar pe lista Alianței 2020 USR-PLUS, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

S-a născut la Zalău, la 27 iulie 1969, potrivit https://www.usrplus.ro, dar a copilărit în comuna Pericei, județul Sălaj.

A urmat cursurile Facultății de Horticultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1989-1994), obținând diploma de inginer horticultor. A urmat, apoi, studii de agronomie aprofundată, specializarea "Sisteme de producție și dezvoltare rurală" la École nationale supérieure agronomique (ENSAR) din Rennes, Franța, obținând o bursă guvernamentală franceză, și un master științific (DEA) în "Economia dezvoltării agricole, agro-alimentare și rurale" la École nationale supérieure agronomique (ENSAM) și la Universitatea Montpellier I (1996-1997).

Și-a început activitatea profesională ca stagiar la Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. A lucrat într-o unitate care se ocupa de pregătirea SAPARD, programul de pre-aderare care a avut o contribuție esențială în pregătirea agriculturii românești pentru participarea la Politica agricolă comună și piața unică europeană. A fost implicat, în perioada 1998-1999, în mai multe proiecte de dezvoltare rurală pentru județul Argeș, iar apoi a coordonat programele de cooperare româno-franceze în domeniul dezvoltării agricole și rurale la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă (CICDA), în parteneriat cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă (ANDA).

În 2002, a început să lucreze la Delegația Comisiei Europene în România, unde s-a ocupat de aplicarea Programului SAPARD. S-a alăturat, în 2005, echipei de la Ministerul Agriculturii, unde a fost, pe rând, consilier personal al ministrului, cu atribuții de purtător de cuvânt pentru România în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură al Consiliului UE, iar din 2007 a fost numit subsecretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

A fost ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (11 octombrie 2007-22 decembrie 2008).

Dacian Cioloș a fost desemnat comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare rurală, fiind învestit în funcție la 9 februarie 2010. În cadrul mandatului său, care s-a încheiat în 2014, a gestionat unul dintre cele mai importante portofolii, realizând, totodată, prima reformă a Politicii Agricole Comune.

La 27 noiembrie 2014, Dacian Cioloș s-a numărat printre cei care au primit distincția "Personalitatea Anului pentru o Românie Europeană", acordată de către Casa Europei Eurolink, parte integrantă a Federației Internaționale a Caselor Europei - FIME. În octombrie 2015, i-a fost acordat titlul de Profesor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca.

La 1 iulie 2015, a fost numit în funcția de consilier special pentru securitate alimentară de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

La 10 noiembrie 2015 a fost desemnat premier, de către președintele Klaus Iohannis. La 18 noiembrie a depus jurământul de învestitură în funcție, la Palatul Cotroceni. Mandatul său s-a încheiat la 4 ianuarie 2017.

Dacian Cioloș a cofondat, în 2017, Platforma România 100, împreună cu alți patru foști colegi din guvernarea 2016. Anul următor, Dacian Cioloș a făcut parte dintr-un grup care a inițiat proiectul politic România Împreună, care în decembrie 2018 a devenit PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate), potrivit sursei amintite.

La Convenția Națională a Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) din 26 ianuarie 2019, Dacian Cioloș a fost ales președinte al formațiunii politice cu 99,17% din voturi.

Din 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR-PLUS alături de președintele USR, Dan Barna, alianța fiind constituită în ședința Comitetului Politic a USR, care a decis să participe pe o listă comună la alegerile europarlamentare. La aceeași dată, reprezentanții partidelor USR și PLUS au anunțat lista comună de candidați, Dacian Cioloș ocupând prima poziție.

Iuliu Winkler

Iuliu Winkler a fost ales europarlamentar pe lista UDMR, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

S-a născut la 14 martie 1964, în Hunedoara.

Este absolvent al Facultății de Electrotehnică, specializarea electronică și telecomunicații, din cadrul Institutului Politehnic ''Traian Vuia'' din Timișoara (1988). Este, de asemenea, licențiat în finanțe și asigurări al Facultății de Științe din cadrul Universității din Petroșani (2001), potrivit CV-ului publicat pe www.europarl.europa.eu. Absolvent al Colegiului Național de Apărare din România (2003).

A urmat diverse cursuri postuniversitare și specializări: International Republican Institute (SUA) - Program de formare în campaniile electorale pentru tinerii lideri ai partidelor politice, Timișoara (1995); curs postuniversitar de management și marketing în afaceri economice internaționale - Universitatea Ecologică, Deva (1997); program de perfecționare în antreprenoriat - Conservatoire National des Arts et Métiers, Belfort, Franța (1997); curs de formare în marketingul la nivel regional - Centrul pentru antreprenori, Szombathely, Ungaria (1998); Adunarea Regiunilor Europei, Școala de Vară, Erfurt, Germania (1998).

Inginer (1988-1992) la IAMSAT București, filiala Hunedoara, și între 1990 și 1992 metrolog coordonator și titular al unei licențe pentru activități nucleare; delegat la Fondul Proprietății Private ''BANAT-CRIȘANA'' (1993-1998); director de dezvoltare la S.C. REMONTIN Construcții-Montaj S.R.L. Hunedoara (1996-1999).

Este membru al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR) din 1991; membru al Consiliului Reprezentanților UDMR (din 2000); vicepreședinte al Organizației Județene Hunedoara a UDMR (2000-2001); președinte al Organizației Județene Hunedoara a UDMR (din 2001).

A fost membru al Consiliului Județean Hunedoara (1996-1999) și subprefect al județului Hunedoara (1999-2000), potrivit www.europarl.europa.eu.

În perioada 2000-2004 a fost deputat UDMR de Hunedoara; membru al Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană (2003-2004); secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților (apr.-dec. 2004); membru al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2000, precum și al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe anii 2001 și 2002. A fost, de asemenea, membru supleant în delegația Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale (din martie 2003), potrivit www.cdep.ro.

În perioada decembrie 2004-aprilie 2007 a ocupat funcția de ministru delegat pentru comerț în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului. Din aprilie până în iulie 2007, a fost secretar de stat pentru comerț la Ministerul pentru IMM. Din august până în decembrie 2007, a fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor. În noiembrie 2007, își dă demisia din funcția de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor și preia postul de europarlamentar UDMR, după ce Gyorgy Frunda a fost desemnat președinte al Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Membru al Grupului PPE din Parlamentul European (2007).

A fost ales europarlamentar pe listele UDMR în cadrul scrutinului din 7 iunie 2009. A fost reales la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Membru al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat); vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional (INTA) din Parlamentul European (din 2014); membru al delegației pentru relațiile cu India; membru supleant al REGI - Comisia pentru dezvoltare regională, precum și membru supleant al delegației pentru relațiile cu Republica Populară Chineză, potrivit CV-ului de pe www.europarl.europa.eu.

Vicepreședinte al SME Europe (2012-2015) și prim-vicepreședinte al SME Europe (din 2015).

În urma deciziei din 1 martie 2019 a Consiliului Permanent al UDMR, Winkler Iuliu a ocupat prima poziție pe lista candidaților UDMR pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Lista a fost validată la 9 martie de Consiliului Reprezentanților Unionali.

La 20 martie 2019 i-a fost decernată Medalia de Aur a Societății pentru Încurajarea Progresului - Societe d'Encouragement au Progres (SEP), în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat în rotonda Școlii Militare din Paris. În cadrul festivității de premiere, președintele SEP, Jean-Francois Roubaud, a arătat că această distincție i-a fost decernată europarlamentarului Iuliu Winkler pentru întreaga activitate, pentru rezultatele și responsabilitățile pe care și le-a asumat în Parlamentului European. A fost apreciată și contribuția decisivă a deputatului european în dezvoltarea și consolidarea relațiilor dintre județul Hunedoara și Regiunea Franche-Comte.

Eugen Tomac, PMP

Eugen Tomac a fost ales europarlamentar pe lista PMP, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

S-a născut la 27 iunie 1981, în comuna Babele (Oziornoe) din raionul Ismail, regiunea Odesa, aflată în sudul Basarabiei (azi Ucraina), potrivit http://www.cdep.ro.

A urmat cursurile Centrului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni (1999) și a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității București (2003). Tot aici a urmat un program de Masterat și Doctorat, potrivit www.pmponline.ro.

În cadrul Centrului de Studii Euro-Atlantice, a absolvit cursul "Studii europene și euro-atlantice" (2003). Alte specializări: International Visitor Leadership Program 2006, perfecționare "Management NGO" ("Managementul organizațiilor non-guvernamentale", Washington, 2007) și "Managementul Resurselor Umane" (Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale și Sondaje, 2007).

Și-a început activitatea profesională ca redactor la revista "Magazin Istoric" (2004-2006), apoi a fost expert, responsabil cu relațiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale (2006-2007); asistent la Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni (2007-2008); secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe (2009-2010); secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Guvernul României (2010-2012); consilier de stat, Cancelaria Președintelui Traian Băsescu, Administrația Prezidențială (2012).

A devenit membru al Partidului Democrat Liberal (PDL) în 2008, deținând și funcția de prim-vicepreședinte al Organizației PDL Diaspora (2008-2012). A demisionat din partid la 19 iulie 2013, pentru a se înscrie în Fundația Mișcarea Populară, devenită Partidul Mișcarea Populară (PMP).

Eugen Tomac a fost președinte al Partidului Mișcarea Populară (iul. 2013 - iun. 2014; febr.-oct. 2015), vicepreședinte (iun. 2014-febr. 2015) și președinte (din oct. 2015-prezent).

La alegerile din 9 decembrie 2012, a devenit deputat al Partidului Democrat Liberal (PDL) ales în circumscripția electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 2. În această calitate, a fost președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și membru al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, a fost președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Letonia.

În urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, Eugen Tomac a obținut un nou mandat, fiind ales deputat în circumscripția electorală nr.42 București, pe listele Partidului Mișcarea Populară. Este liderul Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară. De asemenea, este membru al Comisiei pentru politică externă, al Comisiei pentru afaceri europene și al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, al Grupului parlamentar de prietenie cu Albania și al Grupului parlamentar de prietenie cu Georgia.

Este membru fondator și președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni (2000) și membru fondator al Centrului pentru Educație Democratică (2005).

A desfășurat mai multe proiecte în colaborare cu Ambasada SUA la București, în calitate de președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni. Dintre acestea, programul "News to Know", proiect implementat cu susținerea Departamentului de Stat al SUA în zonele rurale defavorizate din România, potrivit www.pmponline.ro.

A fost decorat cu medalia comemorativă "Dimitrie Cantemir", de către Fundația Culturală "Magazin Istoric" (2009); cu Ordinul "Sfântul Gheorghe, Purtătorul de Biruință" al Mitropoliei Basarabiei (2010). A primit premiul "Vocația Spiritului Balcanic", din partea revistei "Balcanii și Europa" (2011).

La 26 martie 2019, Colegiul Național al PMP a votat lista celor 43 de candidați pentru Parlamentul European, Eugen Tomac, președintele partidului, ocupând a doua poziție.

Rareș Bogdan

Ioan-Rareș Bogdan a fost ales europarlamentar pe lista PNL, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

S-a născut la 17 septembrie 1974, la Ocna Mureș, conform Listei de candidați ai PNL publicată de europarlamentare2019.bec.ro.

A absolvit Liceul Teoretic ''Petru Maior'' din Ocna Mureș și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, potrivit informațiilor publicate pe www.pnlalba.ro. A urmat un masterat în științe politice tot în cadrul Universității ''Babeș-Bolyai'', conform datelor biografice prezentate pe scoalaardeleanacluj.ro.

A lucrat mulți ani în presa clujeană, printre altele, punând bazele cotidianului "Ziua de Cluj". Din ianuarie 2013 până în martie 2019 a fost realizator al emisiunii ''Jocuri de Putere'', la Realitatea TV, mai notează sursa citată anterior. În 2013, emisiunea a primit Premiul APTR pentru cel mai bun talk-show din România, conform site-ului PNL dedicat campaniei pentru europarlamentare www.romaniainprimulrand.ro.

La 16 decembrie 2013, PNL l-a propus pe Rareș Bogdan pentru funcția de director interimar al Societății Romane de Televiziune. La 17 decembrie 2013, comisiile de cultură ale Parlamentului au acordat aviz favorabil jurnalistului, însă plenul comun al Parlamentului a respins propunerea din lipsă de cvorum legal.

În 2018, a publicat primul volum - "Nebun după Cluj. O pledoarie sinceră pentru Transilvania mea", la Editura Școala Ardeleană, conform scoalaardeleanacluj.ro.

La 14 martie 2019, Biroul Executiv al PNL a votat lista candidaților la alegerile europarlamentare, Rareș Bogdan ocupând prima poziție.

Vasile Blaga

A fost ales europarlamentar pe lista PNL, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

Vasile Blaga s-a născut la 26 iulie 1956, în localitatea Petrileni din județul Bihor, conform site-ului Ministerului de Interne, www.mai.gov.ro

Absolvent al Facultății de Mecanică, specialitatea mașini termice, din cadrul Institutului Politehnic ''Traian Vuia'' din Timișoara (1981); cursuri de specializare în domeniul vamal în Austria și Germania (1994-1995). A urmat cursurile Colegiului Național de Apărare (1999), conform site-ului Senatului României, www.senat.ro.

A lucrat ca: inginer stagiar (1981-1983), șef atelier (1983-1984), șef secție (1984-1985), șef secție coordonator (1985-1988), director adjunct (1989-1990) la Întreprinderea Mecanică Hiperion din orașul Ștei, județul Bihor. Între 1993 și 1996 a fost directorul Direcției Regionale Vamale Oradea.

În plan politic, a fost deputat de Bihor, ales pe lista FSN (18 iunie 1990 - 14 februarie 1992, când a demisionat); prefect al județului Bihor (21 ianuarie 1991 - 20 ianuarie 1993). A fost senator PD de Bihor în legislatura 1996-2000. Între 2000 și 2004 a fost expert parlamentar. Ales senator PD de București, pe listele Alianței Dreptate și Adevăr, la 28 noiembrie 2004.

Între 21 și 29 decembrie 2004, a fost consilier prezidențial pe probleme de apărare, securitate și siguranță națională, șef al Departamentului Securității Naționale al Administrației Prezidențiale.

A participat la alegerile locale din iunie 2008 în calitate de candidat la funcția de primar al Capitalei din partea PDL și a pierdut în fața candidatului independent Sorin Oprescu.

Senator PDL ales în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, în Colegiul 5 Senatori, București. Între 2011 și 2012 a fost președintele Biroului Permanent al Senatului. Reales senator PDL la 9 decembrie 2012, în Colegiul 3 din Timiș pe listele ARD, prin mandat suplimentar. A făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, potrivit cdep.ro.

Președinte al Consiliului FSN Ștei și vicepreședinte al CFSN Bihor (decembrie 1990-1991); membru fondator al Partidului Democrat (1991); președinte al Organizației Județene Bihor a PD (1991-1997); secretar general al PD (1997-2001); vicepreședinte al PD și președintele Biroului Permanent al Municipiului București al PD (2001-2004); secretar general al Biroului Permanent Național al PD (2005-2008); secretar general al PDL (2008-2011).

La 28 noiembrie 2011, Vasile Blaga a fost ales președintele Senatului României, funcție pe care a deținut-o până la 3 iulie 2012, când a fost revocat.

Și-a depus, la 11 aprilie 2011, candidatura pentru șefia PDL. La alegerile din cadrul Convenției Naționale a PDL desfășurată în perioada 14-15 mai 2011, s-a clasat pe locul al doilea în cursa pentru funcția de președinte al partidului, cu 499 de voturi, fiind devansat de Emil Boc.

La 30 iunie 2012, a fost ales, la Convenția Națională Extraordinară a PDL, în funcția de președinte al formațiunii, cu 1.197 voturi pentru și 28 împotrivă, fiind unicul candidat. Reales președinte al PDL la Convenția Națională Extraordinară din 23 martie 2013, cu 2.344 de voturi, avându-i contracandidați pe Elena Udrea și Monica Macovei.

Din februarie 2015, este membru al Partidului Național Liberal.

A fost ministrul Administrației și Internelor, din 29 decembrie 2004 până la 4 aprilie 2007, în Guvernul Tăriceanu.

Din 22 decembrie 2008 până la 1 octombrie 2009 a fost ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței în Guvernul Boc. Din 1 octombrie 2009, în urma demisiei PSD din Guvern, Vasile Blaga a fost desemnat, prin decret, de președintele Traian Băsescu ca interimar pentru posturile de vicepremier și ministru al Administrației și Internelor, până la 22 decembrie 2009.

La 23 octombrie 2009, premierul desemnat Lucian Croitoru l-a propus pe Vasile Blaga să facă parte din noul Cabinet, ca ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului. Cabinetul cu care s-a prezentat în Parlament premierul desemnat Lucian Croitoru a fost invalidat la vot pe 4 noiembrie. A fost propus, la 9 noiembrie 2009, pentru funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și de către premierul desemnat Liviu Negoiță.

Din 22 decembrie 2009 până la 27 septembrie 2010 a fost ministrul Administrației și Internelor în Guvernul Boc IV.

La 14 martie 2019, Biroul Executiv al PNL a votat lista candidaților la alegerile europarlamentare, Vasile Blaga ocupând a patra poziție.