Academiile științifice apărute în ultimii 20 de ani înghit milioane de lei din bani publici, spun specialiștii. Academia Oamenilor de Știință din România și Academia Științelor Securității Naționale sunt cele mai cunoscute și cele mai controversate astfel de instituții, anunță Mediafax.
De peste 150 de ani, Academia Română este instituția care asigură o continuitate a cercetării de la noi din țară, cel puțin la nivel teoretic. Potrivit site-ului instituției, Academia are 87 de membri titulari, 79 de corespondenți, 33 de membri de onoare din țară și 92 de membri de onoare din străinătate. Toți plătiți din bani de la bugetul de stat. Mai exact, conform legii 725/2001, fiecare membru titular primește o indemnizație lunară de 3.000 de lei, iar un corespondent, 2.500 de lei.
“Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, ce reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului,(…) este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române înființate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română și în anul 1879 în Academia Română, (…) este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public”, reiese din art 1 al legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.
După 1990, pe lângă această instituție au început să apară organizații și asociații care și-au luat numele de academii, conduse de persoane care nu ar fi reușit să devină membri ai Academiei Române. Practic, cei care au fost respinși de către Academie și-au creat propriile organisme de cercetare științifică. Aceste instituții au fost înființate prin acte normative votate în Parlament.
Prima și poate cea mai cunoscută este Academia Oamenilor de Știință din România.
Cu o istorie începută pe la 1935, din 1996, instituția a funcționat ca organizație non-guvernamentală până în 2007, când își schimbă statutul.
“Academia Oamenilor de Știință din România a funcționat ca ONG până la apariția Legii nr. 31-2007, când a devenit instituție de interes public. Proiectul de Lege a Academiei Oamenilor de Știință din România, inițiat de Gen. (r) Prof. Univ. Dr. Vasile CÂNDEA și Senator Ion BASGAN (…) a fost susținut în fața Parlamentului României și aprobat aproape în unanimitate atât în Camera Deputaților cât și în Senat. Legea a fost înaintată spre promulgare Președintelui României, intrând în vigoare din 15 ianuarie 2007 (Legea 31/15 ian. 2007, publicată în MO nr. 35 din 18 ian 2007)”, potrivit informațiilor prezentate pe site-ul AOSR.
Schimbându-și statutul și devenind instituție de interes public, Academia Oamenilor de Știință din România începe să primească bani de la stat. Dar indemnizația primită de la stat are și ea un preț, legea precizând clar că “membrii AOSR nu pot purta titlul de academician”.
“Membrii titulari ai AOSR primesc o indemnizație lunară brută în valoare de 2.000 lei dacă aceștia nu sunt beneficiarii unei alte indemnizații academice. Membrii de onoare pot primi o indemnizație de merit prin hotărârea adunării generale (…). Membrii prezidiului AOSR, precum și membrii consiliului onorific beneficiază de o indemnizație lunară majorată cu 20%“, se arată în art. 8 al legii nr.31/2007 privind funcționarea și organizarea Academiei Oamenilor de Știință din România.
