Candidat UDMR la PE: Tema protecției minorităților la nivel european prinde rădăcini

Vincze Lorant a declarat, vineri, într-o întâlnire cu presa, că principala temă pe care se concentrează este legată de protecția minorităților și, chiar dacă inițiativa cetățenească la nivel european "Minority SafePack" nu a fost înregistrată de Comisia Europeană, "lupta nu s-a terminat".

"A fost acea inițiativă (Minority SafePack), care inițial s-a respins la Comisia Europeană, a fost o respingere destul de politicianistă din partea lor, dar este o luptă care nu s-a terminat. Cu această respingere ni s-a închis o ușă în nas, dar o să încercăm să tot intrăm prin acea ușă până se va întâmpla. Cei care au fost implicați în acest proiect, reprezentanții minorităților europene (FUEN) doresc în continuare să promoveze această idee", a spus Vincze.

Acesta a adăugat că "următorul pas" este propunerea ca, în momentul modificării tratatelor UE, protecția minorităților să fie declarată politică europeană.

"Să spunem deschis, dacă în acea inițiativă nu a putut să fie spus concis că dorim realizarea unui cadru juridic european pentru protecția minorităților, acum următorul pas este acesta, propunem ca în cazul în care se vor putea modifica tratatele europene, protecția minorităților să intre ca o politică europeană. Să nu se spună că UE nu are competență în acest domeniu, haideți s-o facem competență europeană", a arătat el.

Potrivit lui Vincze, după ce "Minority SafePack" nu a fost înregistrată de Comisia Europeană, în România sau Ungaria nu a fost așa mare "vâlvă" ca în țările din Occident și nordul Europei, unde politicienii susțin că nu e posibil ca pe plan european să se respingă acea propunere, din moment ce în statele lor există deja "un dialog și un cadru" pentru cooperarea cu comunitățile minoritare.

"Solidaritatea care a început să se închege în jurul acestei teme, a protecției minorităților la nivel european, prinde rădăcini și eu cred că în viitor este o temă cu care putem să înaintăm. Dar pentru acest lucru este nevoie ca reprezentanții comunității maghiare, care este cea mai mare comunitate minoritară dintr-un stat european să aibă reprezentanți la Bruxelles", a spus Vincze.

Acesta a adăugat că este un succes al UDMR faptul că la Congresul din Dublin, unde s-a adoptat programul Partidului Popular European, propunerea sa, referitoare la constituirea unui cadru juridic pentru protecția minorităților, a fost acceptată și este parte integrantă din programul politic al PPE pentru următorul mandat.

"Deci, iată că avem suportul celui mai mare grup din Parlamentul European", a spus Vincze.

Acesta a precizat că tema autonomiei face parte din protecția minorităților și că ar fi nevoie de trei modele de autonomie, în funcție de ponderea minorității într-o anumită zonă.

"Noi, când ne gândim la drepturile minorităților, ne gândim la mai multe paliere, în special la comunitățile care trăiesc în secuime, unde sunt majoritare, ne gândim altfel la comunități care sunt în câteva localități majoritare, de exemplu din zona Cluj, Bihor, Satu Mare, Sălaj, și ne gândim în al treilea fel la cei care sunt în minoritate, în județul Hunedoara și în alte județe transilvane. Pentru cele trei tipuri de comunități, probabil trei tipuri de soluții și de autonomii ar fi necesare", a spus Vincze.

Potrivit acestuia, în zonele unde maghiarii sunt în minoritate, e nevoie de autonomia culturală, care este prevăzută în proiectul de lege privind statutul minorităților aflat în Parlament, care speră să fie promovată, fiind inclusă din nou într-un program de guvernare.

A doua soluție, pentru zonele unde trăiesc comunități puternice de maghiari, ar fi modelul autonomiei "comunitare", precum cel al suedezilor din Finlanda, a spus Vincze, arătând că acesta dă posibilitatea utilizării limbii materne în educație, în administrație.

"Dacă acolo s-a reușit, de ce nu s-ar reuși și la noi implementarea unui asemenea model? Sunt recunoscute și drepturile colectivității respective, deci faptul că limba lor, în regiunea respectivă, este limbă oficială, că toate instituțiile care țin de educație, de cultură, inclusiv dezvoltarea economică și socială a zonei sunt decise de comunitate în sine. Deci, e o autonomie comunitară", a spus el.

Vincze a adăugat că, în mod "evident", în secuime, zona locuită majoritar de maghiari, este potrivită autonomia teritorială, după modelul Tirolului de Sud.

"Modelul Tirolului de Sud, al comunității germane din Italia, este o soluție. Întrucât acolo s-a reușit și rezultatele se văd. Chiar citeam zilele trecute că domnul Radu Mazăre (primarul municipiului Constanța - n.r.) este încântat de acea minoritate, acea autonomie din Tirolul de Sud, el a văzut că inclusiv italienii care trăiesc în acea zonă sunt fericiți, sunt OK, sunt mulțumiți de dezvoltarea pe care autonomia a oferit-o regiunii respective, care acum 20-30 de ani era destul de slab dezvoltată", a spus el.

Vincze a adăugat că "autocritica" reprezentanților UDMR vizează faptul că nu au reușit "să explice încă bine în românește, comunității române", ce se dorește prin această autonomie, "ce înseamnă această autonomie, ce aduce pentru comunitatea maghiară și ce nu ia, de fapt, de la majoritate, de la comunitatea română".