Cetățenii, "chiriași" pe strada lor. Cum ajung denumirile străzilor subiect în instanță

Puțini își amintesc poveștile mahalalei de odinioară din care s-a născut Micul Paris. Nici după atâția ani, capitala țării, cu o populație de aproape două milioane de locuitori, nu are o arhitectură unitară. Unul dintre elementele care dau autenticitate Capitalei este frumusețea străzilor, adesea perturbată de factorul administrativ. Chiar și așa, străzile încă au amintiri. Una dintre ele este "Fabrica de pâine" din Sectorul 2.

"În a doua parte a secolului al-19-lea, pe o locație de pe această stradă s-a construit a doua mare fabrică de pâine, Manutanța Colentina. S-a construit aici având în vedere vecinătatea uneia dintre celei mai mari mori mecanice construite de familia Asan la începutul sec 19. Strada, care era destul de mică în fază inițială, s-a prelungit până în șoseaua Ștefan cel Mare, un fel de șosea de centură a Bucureștiului la acea prioadă, care încerca să unească barierele orașului.
Aceasta este construcția de la stradă, ce a mai rămas din ea și în curtea aceasta, care acum este o întreprindere privată, mai există o parte din vechile construcții din Mauntanță. Unele construcții sunt chiar în picioare. Ruină totală este la Moara lui Asan.", spune Sorin Bordușanu, vicepreședinte al Comisiei de Atribuiri de Denumiri din Prefectura Capitalei.

Sunt și străzi care au denumiri haioase cum ar fi "Frunte lată" din sectorul 5 al Capitalei. Denumirea vine de la unul dintre căpitanii pandurilor lui Tudor Vladimirescu! De altfel, în șoseaua Panduri conducătorul Revoluției de la 1821 și-a amplasat tabăra când a venit în București. 


"Aici a locuit Maria Tănase. Strada "Livada cu duzi" este o denumire veche. Strada efectiv a dispărut în '70-'80, când s-a construit ceea ce acum este cunoscut ca Ansambul Tineretului. Dar în '83 Municipalitatea a atribuit din nou la o alee dintre blocuri denumirea de aleea "Livada cu duzi" în memoria celei care a locuit pe această alee de circulație... care avea duzi, bineînțeles că denumirea vine de la una din grădinile din zonă.", mai spune Sorin Bordușanu, vicepreședinte al Comisiei de Atribuiri de Denumiri din Prefectura Capitalei.

"În 1981 această stradă se numea cimitirului. După cum puteți vedea în spatele meu, cimitirul există și astăzi, strada însă se numește altfel. Totul a plecat de la inițiativa unui cetățean care locuia atunci în zona și care avea de făcut o nuntă. Cum omul nu putea să-și cheme invitații pe strada cimitirului, a propus Primăriei să-i schimbe numele. Așa că de atunci, ea se numește Dobreni.", Andreea Dăscălescu-reporter Realitatea TV.

Denumirile hilare ar putea fi evitate dacă autoritățile ar crea un forum unde să invite cetățenii la dezbatere, sunt de părere specialiștii. 

"Pot să-mi închipui că dacă, de exemplu, peste noapte te trezești cu un nume caraghios pe strada pe care o știai până acum, ai un drept sa te plângi în instantă, mai ales dacă nu ai fost consultat.", spune Roxana Wring, consilier la Primăria Capitalei.

Sunt situații când "bătălia" pentru numele străzilor a ajuns până în instanță. 

Sunt și străzi care au două denumiri, una oficială și una neoficială. O astfel de stradă este cea pe care ne aflăm acum, Strada "Gina Patrichi". Înainte, această stradă se numea Orlando, după numele unui premier italian. Însă soțul faimoasei actrițe Gina Partichi a solicitat ca această stradă pe care a locuit actrița să poarte numele ei, Gina Patrichi. Așa că i-a rămas această denumire.

"Într-adevăr era strada Orlando, stradă foarte veche. S-a atribuit ulterior, prin hotărâre de Consiliu, denumirea de Gina Patrichi, deși mai exista o altă stradă cu această denumire. La un moment dat au fost în paralel. Un an, doi, ceva de genul ăsta. Acum s-a reglat această problemă în instanță și în hotărârea Consilului.", spune Mariana Perșunaru - director executiv Direcția Patrimoniu.

"Modificările astea de străzi din punct de vedere al cetațeanului obișnuit, care n-a cerut să i se schimbe numele străzii, pot să creeze multe probleme. MUSCA Am avut un astfel de caz, un cetățean care a venit sa-l ajutam. MUSCA a umblat luni de zile până când a ajuns cu o solicitare la prefect, de la prefect la primarul general și la noi pentru că nu reușea să obțina niciun document având în vedere că în buletinul lui era numele unei străzi. Între timp, strada se schimbase. MUSCA Nu știu de ce autoritățile fac lucrurile astea...", spune Roxana Wring - consilier la Primaria Capitalei.

Încurcăturile produse de denumirile străzilor îi vizează chiar și pe notari și judecători.

"Cred că un sfert din cererile adresate Direcției Patrimoniu, care sunt undeva la 16.000 într-un an, MUSCA sunt pe această cauză, de la cetățeni, de la notari, de la instanțe.", spune Mariana Perșunaru-director executiv Direcția Patrimoniu.


Mai multe străzi din București au primit numele unor importante orașe ale lumii. Strada Paris, Londra, Whasington, New Delhi, Montreal sunt doar câteva dintre exemple. La fel s-a procedat și în cazul unor scriitori faimoși. De exemplu, în sectorul 4, există strada Hans Cristian Andersen, iar la Copehngada, o arteră de circulație a primit numele poetului "Mihai Eminescu". Când vine vorba, însă, despre omagierea unor personalități românești care nu mai au rude pentru a interveni acolo unde trebuie astfel încât o stradă să-i poarte numele, nu ne rămâne decât să sperăm că alte țări vor substitui lispa de interes a autorităților de pe plaiurile mioritice. 

"Marele savant Victor Babeș n-a avut un nume de strada în București. Asta în timp ce în 1937, la 11 ani după ce murise, principalul bulevard din Dallas purta numele "Victor Babeș" ca semn al recunoașterii.", spune Dan Falcan - istoric.

Cum au ajuns străzile subiect de discuție în instanțe, cu ce probleme se confruntă cei care au deținut cândva proprietăți pe o stradă care și-a schimbat denumirea de cel puțin patru ori, dar și cum vor autoritățile să îndrepte erorile legate de nomenclatura străzilor, aflați într-un nou episod marca Realitatea TV.

Reporter: Andreea Dăscălescu

Imagine: A. Ioniță, D. Ioniță, C. Buda, M. Angiu

Montaj: Sorin Niculae.