Și asta pentru că un martor din cadrul PSD nu a recunoscut susținerile colaboratorului DNA, vizat și el în dosar, sau pentru că magistratul DNA nu ar fi explicat precis în ce sens sunt periculoși aceștia pentru societate.

Totodată magistratul a explicat și faptul că opinia publică nu ar fi afectată de faptele comise de aceștia, astfel că o măsură dură nu este necesară, scopul putând fi atins și cu o măsură preventivă mai ușoară precum controlul judiciar.

„Referitor la acuzațiile constând în împrejurările și scopul în care se plăteau anumite taxe la organizația de partid, judecătorul de drepturi și libertăți reține că acestea se fundamentează în principal pe declarațiile suspectului Munteanu Bogdan și pe conținutul convorbirilor interceptate, cu privire la care însă în referatul procurorului sunt redate anumite afirmații cărora li se atribuie un anumit înțeles, fiind completate cu explicații și deducții care reprezintă aprecieri personale ale organului de cercetare penală”, arată magistratul ICCJ în motivarea sa.

Secretara PSD Arad nu a recunoscut nimic la audieri

Judecătoarea desființează cazul procurorului DNA Timișoara arătând că un martor, o secretară în cadrul PSD Arad nu a recunoscut nimic la audierile de la DNA anterioare reținerii celor din lorul PSD Arad.

„Astfel, martora Suciu Lucia, secretar casier la Organizația județeană PSD Arad nu confirmă susținerile colaboratorului Munteanu Bogdan și nici modul subiectiv de redare și interpretare a discuției dintre cei doi. Aceasta arată că este adevărat că s-a stabilit că pentru persoanele cu funcții în partid s-a stabilit plata unei contribuții lunare de 10 % din venitul net al fiecăruia, fără a preciza însă că aceste contribuții erau plătite pentru promovarea în funcție, deși a fost întrebată acest lucru în mod expres de procuror.”, a notat magistratul Rus în motivare.

După ce a analizat riguros toate probele prezentate de anchetatorii DNA Timișoara, respectiv, înregistrări ambientale, interceptări telefonice, declarații de inculpați și de martori, magistratul a stabilit că deși unele fapte sunt categoric deja probate, nu doar asumate de indicii, iar altele nu pentru că unii martori audiați nu au confirmat cele discutate în probele tehnice, ele nu sunt grave pentru că nu au emoționat opinia publică.

Au fost săvârșite infracțiunile

„Având în vedere considerentele anterior expuse, judecătorul de drepturi și libertăți constată că în cauză sunt probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că au fost săvârșite infracțiunile descrise în capitolele II, III și VI din propunerea de arestare preventivă.

Referitor la solicitarea de a se dispune luarea acestei măsuri preventive, se constată că în referat se susține că privarea inculpaților de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, prin raportare la modalitatea concretă de comitere a faptelor, care oferă indicii asupra gravității acestora, precum și asupra modului elaborat, organizat, ierarhizat, constant și conspirativ în care a fost concepută activitatea infracțională.

Gravitatea faptelor reiese și din modul în care persoanele cu funcții de conducere din partid au procedat la numirea în funcții de conducere ale D.R.D.P. Timișoara pe criterii pur politice, fără concurs sau examen, eludându-se astfel normele legale care impun ca ocuparea acestor posturi într-o instituție de o asemenea importanță să se facă prin prisma criteriilor ce țin de profesionalism.

Judecătorul de drepturi și libertăți reține că acuzațiile aduse inculpaților, în parte probate, constau în fapte de o gravitate sporită, dată de modul de concepere și de comitere, de persoanele care au avut inițiativa pretinderii, de numărul actelor comise și intervalul de timp în care s-a desfășurat pretinsa activitate infracțională (în ceea ce îi privește pe inculpații Horgea Cristian, Miuțescu Elisabeta și Ispravnic Cristian).

Cu toate acestea, nici procurorul nu a indicat și nici instanța nu a identificat motivele pentru care privarea inculpaților de libertate ar fi necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, astfel cum prevăd dispozițiile art.223 alin.2 și ale art.202 alin.1 din Codul de procedură penală.

În cauza de față nu s-a propus și administrat nici o probă privind existența unui pericol social concret pentru ordinea publică ca urmare a lăsării în libertate a inculpaților, pericol care nu poate subzista doar ex re, din simpla săvârșire a unor infracțiuni grave”, se arată în motivare.

În continuare magistratul notează că „raportat la motivele expuse mai sus, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, având în vedere persoana inculpaților, mediul din care acestea provin, lipsa antecedentelor penale dar și stadiul avansat al probațiunii administrate în cauză, și reținând că măsura arestării preventive reprezintă o situație de excepție, regula fiind cercetarea în stare de libertate, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților nu constituie un pericol concret pentru ordinea publică, iar pentru buna desfășurare a procesului penal nu se impune privarea de libertate acestora, fiind însă justificată luarea față de inculpații Horgea Cristian, Miuțescu Elisabeta și Ispravnic Cristian a măsurii controlului judiciar”.

Fapte de gravitate

„În cauza de față, se constată că faptele de care sunt acuzați inculpații prezintă o gravitate deosebită, prin prisma împrejurărilor concrete în care se presupune că au fost săvârșite, al numărului persoanelor implicate, cât și al efectelor produse, elemente în raport de care măsura arestării preventive ar putea apărea ca fiind proporțională cu gravitatea acuzației aduse, în special în ceea ce privește infracțiunile de trafic de influență și luare de mită”, mai notează magistratul Rus care arată în continuare că „în acord cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, judecătorul de drepturi și libertăți reține că gravitatea deosebită a unei infracțiuni și reacția publicului față de aceasta determină legitimitatea privării de libertate numai dacă ordinea publică continuă să fie amenințată, arestarea preventivă neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea”.

„În plus față de acestea, din nicio probă existentă la dosar nu rezultă că inculpații ar fi manifestat un comportament care să impună privarea lor de libertate în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Din această perspectivă însă, având în vedere că inculpații nu au dat încă, toți, declarații în cauză și sunt acuzați de comiterea unor infracțiuni în aceleași împrejurări, iar doi dintre colegii acestora au calitatea de colaboratori în cauză, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, se justifică instituirea față de inculpații Horgea Cristian, Miuțescu Elisabeta și Ispravnic Cristian a unei măsuri preventive alternative mai puțin grave decât arestarea preventivă, respectiv cea a controlului judiciar, măsură proporțională, suficientă și adecvată scopului amintit anterior”, arată în finalul motivării magistratul Rus.