Procesul lui Sebastian Vlădescu. Arpad Paskany și Radu Berceanu, chemați ca martori

Instanța supremă a admis luni cererile în probațiune formulate de DNA și inculpații din dosar, privind audierea martorilor: Radu Berceanu, Arpad Paszkany, avocatul Doru Cătălin Boștină, Gușu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Mușat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceaușelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Bruynseels Dominic, Nicolau Horațiu, Hanțig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Nițu Mărioara, Șchiopu Daniela Nicoleta și Toma Alina Mihaela.

Pe de altă parte, a fost respinsă o cerere de audiere a primarului din Cluj-Napoca, Emil Boc.

Pe 15 noiembrie 2019, fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și trafic de influență, într-un dosar de corupție privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.

În același dosar, au fost trimiși în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influență; Mircea Ionuț Costea (fost angajat la Ministerul Finanțelor și fost director al Eximbank) - trafic de influență și complicitate la luare de mită și Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită.

Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger, care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se află și Sebastian Vlădescu.

Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Astfel, în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea și cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR (Mihaela Mititelu - n.r.), să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați.

"O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.

Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro.

Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare și obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro.

Potrivit DNA, diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizare a circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din șapte jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria), relatează Agerpres.