Premieră la Curtea Constituțională a României: Publică în aceeași zi motivarea unei decizii. De ce a fost respinsă contestația USR

Una dintre criticile aduse de USR legii bugetului se referea la o defavorizare a Sectorului 1 al municipiului București datorate algoritmului de alocare a sumelor de bani rezultate din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat.

În legătură cu această critică, CCR a menționat că legea stabilește un criteriu unic și unitar de finanțare a tuturor sectoarelor municipiului București și realizează o alocare de principiu identică în privința acestora, astfel că o finanțare preferențială a unui sector sau altul este exclusă.

"Algoritmul de alocare a fondurilor este clar și comprehensibil, însă nemulțumirea autorilor obiecției de neconstituționalitate nu vizează acest aspect, ci o pretinsă insuficiență a fondurilor bănești alocate Sectorului 1 prin prisma unor situații de fapt. Or, asemenea susțineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, Curtea neavând competența de a cenzura o opțiune a legiuitorului în sensul reglementării unui anumit mod de alocare a unor resurse financiare pentru unitățile administrativ-teritoriale. Ține de marja de apreciere a legiuitorului să stabilească soluția legislativă cea mai potrivită și adecvată pentru a realiza scopul alocării acestor resurse, respectiv asigurarea dezvoltării și stabilității financiare a unităților administrativ-teritoriale și echilibrarea bugetelor locale", se explică în motivare.

De asemenea, CCR a amintit că, potrivit jurisprudenței sale, "aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern" (decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.160 din 2 martie 2016, paragraful 56).

În opinia CCR, această critică a USR vizează aspecte ce țin de opțiunea legiuitorului și de oportunitatea actului de legiferare, astfel că obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 alin.(2) din lege este inadmisibilă.

* O altă critică a USR se referea nealocarea banilor necesari pentru transportul local și județean al elevilor la școală, contrar Legii educației naționale nr.1/2011.

În această privință, CCR a arătat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare prevede: "În anul
2022, prin derogare de la prevederile art.84 alin.(11) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, gratuitatea acordată elevilor din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat pentru transportul local rutier și naval se asigură din bugetele locale".

Conform CCR, din coroborarea celor două reglementări rezultă că doar pentru transportul local rutier și naval finanțarea gratuității reglementate de lege se realizează din bugetul local, și nu prin decontare de la bugetul de stat.

Pentru a asigura sustenabilitatea finanțării acestor cheltuieli realizate din bugetele locale, reglementarea criticată a stabilit că acestea se restituie de la bugetul de stat.

"Așadar, aceste cheltuieli sunt avansate mai întâi de bugetele locale, pentru ca, ulterior, cheltuielile efectuate din bugetele locale, cu acest scop, să fie acoperite din bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a preluat o parte importantă a sarcinii financiare impuse bugetelor locale. O asemenea abordare ține de opțiunea legiuitorului, Curtea neputând cenzura aspecte de oportunitate legislativă sau bugetară. Cu privire la critica potrivit căreia reglementarea criticată nu acoperă cheltuielile realizate cu transportul rutier județean, se poate observa că cheltuielile cu acest tip de transport, precum și cu cel feroviar sau cu metroul nu intră în sfera de incidență a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2021, astfel că ele urmează să fie decontate din bugetul de stat, prin transfer, către unitățile administrativ-teritoriale, potrivit normei de drept comun cuprinse în art.84 alin.(11) din Legea educației naționale nr.1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.18 din 10 ianuarie 2011. Cu alte cuvinte, legea criticată a reglementat preluarea, în mod indirect, de către bugetul de stat a unor cheltuieli realizate din bugetele locale, tocmai pentru a asigura sustenabilitatea bugetară a dreptului elevilor din învățământul preuniversitar la gratuitatea transportului", a indicat CCR.

Curtea Constituțională consideră că USR a pornit de la o ipoteză greșită și anume aceea că nu s-ar fi asigurat finanțarea din bugetul de stat decât pentru transportul local rutier și naval, însă, în realitate, acestea din urmă sunt asigurate prin bugetele locale, cu restituirea din bugetul de stat (către cele locale) a sumelor folosite.

De asemenea, CCR a mai explicat că art. 32 din Constituție privind dreptul la învățătură nu este incident în cauză, ținând seama de faptul că în discuție nu este însuși dreptul legal la gratuitatea transportului elevilor, ci modalitatea tehnică de realizare și susținere a cheltuielilor pe care acest drept le implică.