Ministerul Justiției a catalogat ca fiind "calomnioase și denigratoare" afirmațiile comunității Declic că MJ se opune modificării legii care ar trimite la închisoare violatorii de copii și susține că proiectul de lege aflat în dezbatere în Parlament are grave deficiențe din punctul de vedere al tehnicii legislative.
Săptămâna trecută, comunitatea Declic a cerut explicații publice ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, după ce ministerul condus de acesta ar fi dat aviz negativ proiectului de lege care încadrează ca viol orice act sexual al unui adult cu un copil mai mic de 16 ani.
În replică, MJ a dat publicității luni un comunicat în care acuză comunitatea Declic că duce o campaniei denigratoare și face afirmații calomnioase la adresa Ministerului Justiției.
De asemenea, MJ susține că nu poate bloca o inițiativă legislativă în Parlament, iar proiectul aflat în dezbatere parlamentară conține grave deficiențe de tehnică legislativă:
* Ministerul Justiției a sprijinit și sprijină în continuare orice demers instituțional sau legislativ care combate fenomenul agresiunilor sexuale împotriva minorilor;
* Ministerul Justiției va sprijini astfel de demersuri legislative în măsura în care ele nu sunt afectate de grave erori de tehnică legislativă, care pot submina însuși scopul urmărit prin respectivele demersuri/proiecte legislative;
* Proiectul L494/2021 - Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului Penal conține, din păcate, grave deficiențe din punctul de vedere al tehnicii legislative;
* Punctul de vedere al Ministerului Justiției, dacă este în prealabil însușit de Guvern, asupra oricăror propuneri legislative are preponderent caracter tehnic, nu poate bloca procedura parlamentară (de adoptare sau de respingere a unei inițiative legislative parlamentare), având rol consultativ. Ca atare, prin punctul său de vedere, Ministerul Justiției nu "blochează o lege care ar proteja copiii împotriva agresorilor sexuali", așa cum fals se afirmă în acuzația calomnioasă la adresa Ministerului Justiției, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, putând adopta - indiferent de punctul de vedere comunicat de Guvern - orice soluție asupra propunerii legislative;
* Ministerul Justiției nu a comunicat încă un punct de vedere oficial asupra proiectului, în ședința comisiei parlamentare care a dezbătut proiectul. Poziția Ministerului, exprimată la nivel de reprezentant tehnic, a fost aceea de a indica constructiv textele care, din punctul de vedere al tehnicii legislative, prezintă deficiențe și trebuie îndreptate.
De asemenea, MJ face precizări și pe fondul proiectului de lege:
* Codul penal, în forma sa actuală, nu exclude, ci face posibilă încadrarea unei fapte săvârșite asupra unui minor drept viol, atunci când ea constituie o astfel de infracțiune (a se vedea art.218 alin.(1) ultima teză Cod penal). Aprecierea asupra acestui aspect are loc prin raportare la fiecare cauză concretă în parte, organul judiciar fiind cel mai bine poziționat (și, de altfel, singurul în măsură) să determine, inclusiv ca urmare a dispunerii unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă minorul avea discernământul necesar pentru a emite un consimțământ valabil.
Propunerea legislativă transfera această apreciere în sarcina legiuitorului, care nu ar putea-o face decât apelând la generalizări de la care nu se poate deroga (anume că toți minorii care nu au împlinit 16 ani nu au discernământ). Această generalizare (valabilă doar în anumite cazuri particulare - minorii cu vârstă foarte fragedă, însă inexactă pentru toate celelalte) ar fi implicat asumarea unei marje de eroare, pentru situațiile în care norma de drept nu corespunde situației de fapt concrete, cu consecința calificării drept viol a unor fapte care nu prezintă caracteristicile acestei infracțiuni.
