Reacția vine după ce reprezentanții coaliției de guvernare au anunțat depunerea în Parlament a unui proiect de lege care prevede pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani.
"În ultimii ani, Asociația Forumul Judecătorilor din România a învederat autorităților române de zeci de ori necesitatea adoptării unor reforme prin care justiția română să recapete elementele necesare funcționării sale în baza principiilor independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității. Legile justiției, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privința pilonilor săi, a fundamentelor unei justiții independente", se precizează într-un comunicat al Asociației Forumul Judecătorilor din România.
Potrivit sursei citate, ori de câte ori există perioade electorale, autoritățile propun intempestiv modificarea condițiilor de vârstă necesare pensionării magistraților.
"Nu numai că autoritățile relevante nu au reacționat sub nicio formă pentru a corecta erorile de legiferare din 2022, dar constant, aproape în fiecare an, ori de câte ori există perioade electorale, propun intempestiv modificarea condițiilor de vechime minimă ori a condițiilor de vârstă necesare pensionării magistraților, ceea ce reprezintă o afectare a independenței și a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exercițiu la data modificării acestor dispoziții și care ar putea determina pensionarea imediată a peste 1000 de magistrați", arată sursa citată.
Conform Asociației, statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câțiva ani, în scopuri electorale ori pentru a determina crize de personal și pensionarea a mii de judecători.
"Acest dezastru se poate realiza imediat prin recenta propunere legislativă, care, sub pretextul îndeplinirii cerințelor din 'Jalonul 215. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, PNRR', schimbă din nou statutul magistraților, sub aspecte asupra cărora Curtea Constituțională a României a trasat linii roșii clare, iar Comisia Europeană a emis o evaluare pozitivă. Ca efect al Deciziei nr.724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, nu există informații potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să mărească din nou vârsta și vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să se stabilească într-un cuantum de 65% (redus de la 80%) din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, pentru că este evident că acest aspecte sunt neconstituționale, așa cum reiese și din Decizia nr.467 din 2 august 2023 a Curții Constituționale", mai menționează Asociația.
De altfel, Forumul Judecătorilor subliniază că textul tranzitoriu propus este "precar" redactat, lipsit de logică matematică, întrucât face să rămână fără niciun efect o parte semnificativă a situațiilor practice existente, respectiv ipoteza magistraților născuți începând cu anul 1981, aceste persoane putând beneficia de pensia de serviciu doar la împlinirea vârstei maxime de pensionare, indiferent de vechimea în funcție acumulată, contrar deciziilor Curții Constituționale.
Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, emisă de Consiliul Europei, stabilește în mod indubitabil un reper fundamental în materie: "cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări", mai precizează sursa citată, care adaugă că deciziile Curții Constituționale a României "nu s-au născut din neant, printr-un complot al unor judecători constituționali", așa cum afirmă diverse "voci neavizate", ci au urmat tot aceste principii europene, România fiind stat membru al Consiliului Europei.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat, marți, că proiectul care prevede pensionarea la vârsta de 65 de ani a celor care urmează o carieră în magistratură conține două variante.
"Ieri (n.r. - luni), am luat decizia să intrăm cu un proiect de lege în această săptămână în Parlament privind vârsta de pensionare a magistraților și metoda de calcul a pensiilor, fiindcă altfel am pierde 263 - 264 de milioane de euro. Și vom trece prin Parlament acel proiect de lege prin care crește vârsta de pensionare pentru magistrați și calculul de la 65 de ani - la 65 de ani pentru cei care vor intra de acum înainte și la 65 de ani treptat pentru cei care sunt în sistem, sigur fiindcă ei când au intrat atunci erau niște condiții", a declarat Kelemen Hunor, la RFI.
Potrivit acestuia, proiectul de lege nu are probleme de constituționalitate și este unul echitabil.
