Curtea Constituțională a României amână decizia finală în privința „legii fugarilor”

Pe 21 februarie, CCR a amânat pentru 13 martie dezbaterile pe această sesizare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis la finalul anului trecut, în urma convocării Secţiilor Unite, cu participarea a 88 de judecători, sesizarea CCR cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal.

În opinia Instanţei supreme, printre drepturile încălcate cetăţenilor prin această lege se află cel la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii", se arăta într-un comunicat al Instanţei supreme.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 29 noiembrie 2023, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei care prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.

Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.