Vladimir Putin, un nou mesaj pentru Balcani. România este vizată

 Președintele rus a făcut declarațiile într-un interviu acordat marți seara publicației sârbe Vecernje novosti, înaintea vizitei sale, joi, la Belgrad, informează agenția de presă rusă oficială TASS.

'Dacă e să vorbim despre situația din Balcani, un factor major de destabilizare este linia SUA și a unor țări occidentale orientată spre consolidarea dominației lor în regiune', a spus Putin, potrivit căruia, în 1999, 'forțele NATO - fără autorizare din partea ONU - au bombardat Iugoslavia timp de două luni, smulgând cu forța ținutul autonom Kosovo'. 'În 2008, Washingtonul și aliații săi au sprijinit autoproclamarea ilegală a independenței Kosovo', a adăugat el.

În continuare, președintele rus a denunțat extinderea NATO în regiune, ceea ce duce la creșterea tensiunilor în Europa, acuzând Alianța că restabilește liniile de divizare din perioada Războiului Rece.

În 2017, în opinia sa, în pofida faptului că jumătate din populația Muntenegrului nu voia în NATO, mica țară balcanică a fost atrasă în Alianță. 'S-au temut să organizeze un referendum pe această temă și drept urmare această țară trece acum printr-o perioadă de instabilitate politică', a spus Putin.

În acest context, șeful statului rus a evocat și cazul Macedoniei unde - potrivit lui - 'pentru a accelera intrarea acesteia în Alianța Nord-Atlantică a fost declanșat anul trecut procesul de schimbare a denumirii țării și amendarea Constituției'.

'Am afirmat în mod repetat că noi considerăm politica de extindere a NATO o relicvă a Războiului Rece, o strategie militaro-politică eronată și distructivă', a afirmat președintele rus. 'Astăzi, Alianța încearcă să-și consolideze prezența în Balcani. Prin aceasta doar restabilește liniile de divizare pe continentul european, încălcând grav principiul indivizibilității securității', consideră Putin, potrivit căruia aceasta duce la scăderea încrederii și la creșterea tensiunii în Europa.

În același timp, el și-a exprimat surprinderea față de reacția UE la decizia 'parlamentului' kosovar de a transforma Forțele de securitate din Kosovo într-o armată în adevăratul sens al cuvântului. 'Era evident că o astfel de măsură va fi percepută de sârbii care trăiesc în provincie drept o amenințare directă la adresa securității lor. În general, această măsură generează riscuri majore de agravare a situației în regiune', a declarat șeful statului rus în interviul pentru publicația sârbă.

Moscova, cunoscând și înțelegând complexitatea Balcanilor și istoria regiunii, a privit-o ca pe un spațiu de cooperare constructivă, susține Vladimir Putin, adăugând că 'și astăzi Rusia are mulți prieteni aici, printre care un loc special îl ocupă partenerul strategic - Serbia'.

În acest context, președintele Rusiei a promis că țara sa va dezvolta cooperarea tehnico-militară cu Serbia, conform TASS. 'De-a lungul anilor, am ajutat la consolidarea capacității de apărare a Serbiei: furnizăm arme și echipamente militare, ajutăm la reparații și modernizare. Vom continua să dezvoltăm cooperarea tehnico-militară', a dat asigurări Putin Belgradului, subliniind că Moscova apreciază angajamentul ferm al conducerii sârbe față de politica de menținere a neutralității Serbiei.

Referitor la aspirația Serbiei de a se integra în UE, președintele rus a declarat că Moscova respectă această dorință a Serbiei și consideră că acest curs al conducerii sârbe nu va fi un obstacol în calea dezvoltării relațiilor dintre Moscova și Belgrad. 'Respectăm politica conducerii sârbe de aderare la UE. Spre deosebire de partenerii occidentali, noi nu încercăm să punem Belgradul în fața unei alegeri artificiale - ori cu Rusia, ori cu Uniunea Europeană', a spus Putin.