Viktor Orban și democrația sa neliberală ies slăbiți în urma referendumului din Ungaria

În mai multe capitale UE va exista o satisfacție la gândul că Viktor Orban și "democrația neliberală", așa cum chiar el a numit-o, au suferit prima lovitură, după un lung șir de succese, din 2010 și până acum, scrie Financial Times.

Prezența la vot, insuficientă pentru validarea referendumului, arată că capacitatea de seducție a discursului xenofob, care demonizează refugiații, are totuși limite.

Orban a reușit să își enerveze partenerii europeni. Ministrul de Externe luxemburghez, Jean Asselborn, sugera săptămânile trecute că Ungaria ar trebui exlusă din UE. Nici liderii din Belgia, Franța, Germania sau Marea Britanie nu s-au simțit bine citind fluturașii electorali din Ungaria, care catalogau orașele vest europene drept zone în care nu trebuie să calci, din cauza migranților.

În cele din urmă, țintele lui Orban au fost doar parțial atinse. Scopul premierului era de a demonstra că naționalismul său antimigrație este împărtășit pe deplin de societatea maghiară.

Asta i-ar fi întărit poziția pe plan intern, unde rivalitatea Jobik reprezintă o problemă, dar și pe plan extern, unde ar fi beneficiat de un mandat puternic în disputa sa cu "elitele de la Bruxelles".

Rezultatul referendumului - peste 98% dintre cei prezenți au votat împotriva cotelor de refugiați, arată că premierul și politica sa nu duc lipsă de susținători. Prezența redusă la urne însă, care a dus la invalidarea votului, reprezintă o lovitură dată propagandei guvernamentale.

În vreme ce a ieșit slăbit din tot acest joc, Orban nu este nici pe departe terminat. De fapt, premierul și-a clamat victoria și merge mai departe anunțând intenția de a amenda Constituția în urma votului, ignorând tocmai principiile constituționale ale țării.