Potrivit lui Guillen, Orizontul Cosmic reprezintă limita absolută a universului observabil. Dincolo de acest prag există galaxii ale căror semnale luminoase nu au ajuns încă pe Pământ și, din cauza expansiunii accelerate, nu vor ajunge niciodată. Într-un articol publicat în Fox News, el afirmă că teoriile relativității ale lui Einstein indică faptul că timpul se oprește la această limită. În acel punct nu ar exista trecut, prezent sau viitor, ci doar o stare de atemporalitate.
Zona „atemporalității”, interpretată drept Raiul biblic
Dr. Guillen merge mai departe și susține că această regiune a atemporalității ar corespunde descrierilor biblice ale Raiului. El face o paralelă între cele trei niveluri ale Raiului menționate în Biblie, atmosfera Pământului, spațiul cosmic și locul unde ar locui divinitatea, și structura universului din perspectiva fizicii moderne. În viziunea sa, materia aflată dincolo de Orizontul Cosmic ar avea proprietăți extraordinare, existând în afara spațiului și timpului obișnuit. Acolo ar trăi ființe nemateriale, atemporale, pe care el le asociază cu sufletele celor decedați.
Majoritatea astronomilor consideră că Orizontul Cosmic este doar limita tehnică a observațiilor noastre, determinată de viteza finită a luminii și de vârsta universului. Dincolo de această graniță, universul poate continua, dar rămâne inaccesibil instrumentelor actuale. Cea mai veche lumină detectabilă, Radiația Cosmică de Fond, este o urmă a Big Bang-ului, evenimentul care a dat naștere universului acum aproximativ 13,8 miliarde de ani.
O teorie fascinantă, dar neacceptată științific
Deși ideile lui Michael Guillen au atras atenția publicului, ele nu sunt susținute de comunitatea științifică. Pentru cercetători, Orizontul Cosmic rămâne o limită fizică, nu una spirituală. Totuși, teoria lui Guillen oferă o perspectivă neobișnuită asupra modului în care știința și credința pot fi interpretate împreună.
