Serviciile de informații arată cu degetul spre extrema stângă radicală pentru haosul din Franța, cu magazine sparte, incendieri și atacuri asupra poliției

Potrivit unei surse din domeniul securității citate de AFP, cele două categorii nu ar fi însă responsabile pentru jafurile care au însoțit protestele.

Evaluarea a fost făcută după analizarea evenimentelor, iar autoritățile franceze fac o distincție între grupările acuzate de atacuri asupra forțelor de ordine și instituțiilor statului și persoanele care ar fi profitat de haos pentru a fura din magazine.

Informațiile apar în contextul în care manifestațiile împotriva costului ridicat al vieții și a problemelor din sistemul de învățământ au degenerat în confruntări, incendieri și jafuri. Presa internațională relatează că autoritățile pregătesc măsuri suplimentare de securitate după ce poliția a fost depășită de amploarea violențelor.

Cum clasifică serviciile franceze grupările de stânga

Serviciile de informații franceze folosesc propria clasificare a formațiunilor și mișcărilor politice. În evaluarea lor privind violențele de sâmbătă, nu sunt indicate drept participante la incidente partidele situate cel mai la stânga în spectrul politic, respectiv La France Insoumise (LFI) și Partidul Comunist Francez (PCF).

Ambele formațiuni sunt încadrate de serviciile franceze la categoria „extrema stângă”. LFI a fost prezentă la manifestații, inclusiv la marșul din Paris, însă sursa din domeniul securității subliniază că nu au fost înregistrate incidente provocate de acest partid.

Potrivit aceleiași evaluări, în prima linie a confruntărilor s-au aflat, în schimb, grupările considerate „ultra-stânga” și cele încadrate la „extrema stângă radicală”.

Aproximativ 5.000 de activiști și trei categorii de grupări radicale

Potrivit sursei din domeniul securității, „ultra-stânga” numără aproximativ 5.000 de activiști cunoscuți. Această categorie reunește „grupuri mici radicale și violente, care operează în afara sferei democratice și republicane”.

Serviciile de informații disting trei grupuri „ideologic distincte” în interiorul acestei mișcări. Cel mai numeros este cel al „antifa”, urmat de „anarho-autonomiști”, în timp ce „anarhiștii” reprezintă cea mai veche dintre aceste mișcări.

Categoria „extrema stângă radicală” se referă la activiști care desfășoară „acțiuni violente pe teren”, urmând o „metodă bine definită”. În această categorie sunt incluse organizații sau partide precum NPA și Revoluția Permanentă, care se află „puțin sau deloc în cadrul partidelor politice consacrate”, potrivit sursei citate.

Aceeași sursă a explicat că membrii acestei mișcări au format grupuri mici și mobile în diferite zone ale capitalei franceze, cu scopul de a participa la manifestații neautorizate.

Grupările au colaborat pentru a ataca forțele de ordine și instituțiile statului

Serviciile de informații insistă că „ultra-stânga” și „extrema stângă radicală” „nu sunt același lucru”, chiar dacă cele două categorii și-au unit forțele în timpul violențelor de sâmbătă.

Potrivit evaluării, aceste grupări sunt considerate responsabile pentru atacurile asupra forțelor de ordine și a simbolurilor statului, inclusiv asupra primăriilor.

Incidente grave au fost semnalate în mai multe orașe franceze. La Limoges, sediul istoric al primăriei a fost cuprins de flăcări, iar la Marsilia o mulțime mascată a pătruns în clădirea primăriei și a provocat distrugeri. Presa internațională a relatat și despre confruntările cu poliția și devastarea magazinelor din Paris și din alte orașe.

Cine ar fi participat la jafurile din timpul protestelor

În ceea ce privește magazinele jefuite, evaluarea serviciilor de informații indică un amestec de persoane mobilizate în circumstanțe diferite. Potrivit sursei din domeniul securității, printre acestea s-ar fi aflat oameni care au răspuns unor „apeluri de pe rețelele de socializare”, dar și grupuri „compuse în principal din tineri, mulți dintre ei venind din oportunism, din cartiere defavorizate, unii protestatari Vestele Galbene și tineri mai implicați politic”.

Prin urmare, serviciile franceze fac o separare între atacurile asupra poliției și instituțiilor publice, pe care le atribuie grupărilor radicale, și jafuri, la care ar fi participat persoane cu motivații diferite.

Sursa citată a descris astfel obiectivul atribuit grupărilor de „ultra-stânga” în timpul manifestațiilor: „a crea anarhie, de a dărâma instituțiile prin atacarea unor prefecturi sau primării, iar tinerii au constituit combustibilul”.

Aceeași sursă a caracterizat colaborarea dintre cele trei categorii drept un fenomen neobișnuit, afirmând că „această alianță între 'ultra-stângă', 'extrema stângă radicală' și tinerii din cartiere este fără precedent”.

Guvernul francez pregătește noi măsuri de securitate

Informațiile despre evaluarea serviciilor de informații apar în timp ce autoritățile franceze încearcă să prevină repetarea violențelor. Într-un material publicat marți, 20 octombrie, Reuters a relatat că guvernul intenționează să mobilizeze polițiști suplimentari și militari pentru manifestațiile anunțate sâmbătă, 24 octombrie.

Premierul Sébastien Lecornu a recunoscut că au existat deficiențe în reacția autorităților, inclusiv probleme de informare și de organizare a forțelor de ordine. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, și-a exprimat regretul pentru cele întâmplate și și-a asumat o parte din responsabilitate.

Autoritățile au desemnat 200 de anchetatori pentru identificarea persoanelor implicate în violențe, iar Parlamentul pregătește o comisie de anchetă pentru stabilirea cauzelor evenimentelor. Tot marți, poliția a arestat un bărbat suspectat că a provocat incendiul care a distrus primăria istorică din Limoges. Potrivit oficialilor citați de Reuters, acesta se afla pe o listă de supraveghere și aparținea unui grup de „ultra-stânga”.

Publicația The Guardian a relatat, la rândul său, despre introducerea unor restricții de circulație în anumite zone din Paris și din alte orașe, după ce ministrul de Interne a recunoscut că poliția a pierdut controlul în unele locuri în timpul protestelor.