Român condamnat la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj. Ce i-a făcut o femeie: „Am fost orbit de dragoste”

Povestea lui David-Adrian Kercso a început cu o relație online și cu dorința de a-și întâlni iubita, care locuia în Abhazia, o regiune separatistă a Georgiei aflată sub controlul autorităților proruse. Tânărul a plecat din Anglia în august 2024, în ciuda avertismentelor primite din partea familiei, iar câteva luni mai târziu a dispărut fără să mai poată fi contactat. În decembrie 2024, autoritățile separatiste au anunțat că îl reținuseră pentru presupuse activități de spionaj, după care acesta a fost transferat în Rusia. Cazul a devenit cunoscut publicului român în martie 2026, când a fost pronunțată condamnarea la 15 ani de detenție, hotărâre rămasă definitivă în iunie.

Cum a fost înscenată arestarea românului condamnat pentru spionaj în Rusia

Înregistrarea publicată de FSB și preluată de presa de stat rusă arată un tânăr care merge pe aleea unui parc din Soci, având un rucsac în spate. La un moment dat, doi agenți coboară dintr-un vehicul, îl imobilizează și îl trântesc la pământ, în timp ce un alt bărbat îl întreabă în limba engleză cum se numește și din ce țară provine. Tânărul răspunde că este David-Adrian Kercso și că vine din România. Imaginile au fost prezentate publicului drept momentul în care serviciile ruse de securitate au reușit să captureze un suspect de spionaj.

Investigația Reuters arată însă că filmarea nu putea surprinde prima sa arestare. Jurnaliștii au analizat înregistrarea, au identificat locul în care a fost realizată și au comparat imaginile cu documentele judiciare privind detenția românului. Au descoperit că, în momentul filmării, tânărul fusese deja prezentat în repetate rânduri în fața unei instanțe din Rusia, după ce ajunsese în custodia autorităților încă din decembrie 2024. Vegetația vizibilă în parc arată că înregistrarea a fost făcută după începutul primăverii, ceea ce corespunde relatării românului, potrivit căreia agenții l-ar fi scos din detenție în aprilie 2025 pentru a filma presupusa capturare.

Reuters a identificat și locul exact al filmării, într-o zonă de promenadă de lângă râul Matsesta, din Soci. Dispunerea aleilor, un pilon de pod, stâlpii de iluminat și vegetația au fost comparate cu imagini de arhivă și fotografii din satelit. Agenția a cerut FSB să explice de ce a difuzat imagini prezentate drept o arestare, deși persoana filmată se afla deja în custodia sa, însă serviciul rus de securitate nu a răspuns solicitării. Reuters precizează că această descoperire contrazice prezentarea publică a filmării, dar nu stabilește, în sine, dacă acuzația de spionaj este adevărată sau falsă.

O iubire începută pe internet l-a dus din Anglia în Abhazia

La sfârșitul anului 2023, David-Adrian Kercso locuia în Reading, un oraș situat la vest de Londra, unde lucra pentru o companie specializată în reciclarea echipamentelor electronice. În acea perioadă a cunoscut pe internet o femeie pe nume Valeria, originară din Abhazia. Cei doi au început să vorbească tot mai des și, în timp, între ei s-a înfiripat o relație la distanță. Tânărul a decis să călătorească pentru a o întâlni, deși mama sa îl avertizase că zona în care urma să ajungă este periculoasă.

În august 2024, românul a plecat din Anglia și a călătorit prin Turcia pentru a ajunge în apropierea regiunii separatiste. Potrivit familiei, cei doi îndrăgostiți s-au întâlnit inițial în Soci, oraș aflat pe litoralul rus al Mării Negre, după care au trecut împreună în Abhazia. Tânărul a rămas acolo în lunile următoare, însă relația ar fi început să se deterioreze pe măsură ce el a rămas fără bani. În cele din urmă, le-a transmis rudelor că intenționează să se întoarcă acasă, iar familia aștepta revenirea lui în Anglia la sfârșitul lunii noiembrie.

Pe 28 noiembrie 2024, David-Adrian Kercso a încetat brusc să mai răspundă la telefon și la mesaje. Familia nu a mai reușit să ia legătura cu el, iar explicațiile despre dispariția sa au venit abia ulterior, prin intermediul unor scrisori trimise din detenție. Românul a povestit că fusese reținut în Abhazia chiar în ziua în care urma să se întoarcă în Anglia. Reuters a încercat să o contacteze și pe Valeria, folosind datele obținute de la familie, însă femeia nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Românul spune că a fost obligat să recunoască acuzații de spionaj

Prima înregistrare în care David-Adrian Kercso apărea în custodia unor servicii de securitate a fost publicată pe 13 decembrie 2024, de autoritățile separatiste din Abhazia. În imagini, tânărul era escortat de agenți într-o clădire și făcea declarații despre presupuse legături cu serviciile de informații din Ucraina. Acesta susținea în filmare că ar fi primit instrucțiuni pentru a fotografia cu o dronă obiective militare din regiune, informații pe care autoritățile le-au prezentat drept dovadă a unor activități de spionaj. Ulterior, românul a contestat declarațiile și a afirmat că fusese constrâns să le facă.

În scrisorile trimise familiei, Kercso a povestit că persoanele care îl țineau în custodie i-ar fi dat un text pe care trebuia să îl învețe și să îl repete în fața camerei. Potrivit tânărului, i s-ar fi promis că va fi trimis acasă dacă acceptă să participe la filmare. În loc să fie eliberat, acesta ar fi fost dus la frontieră și predat agenților FSB, care l-au transferat în Rusia. Documentele judiciare consultate de Reuters confirmă că, pe 14 decembrie 2024, la numai o zi după apariția înregistrării din Abhazia, românul se afla deja în fața unui judecător de la Tribunalul Districtual Khostinski din Soci.

În următoarele patru luni, instanțele ruse au înregistrat zece prezentări ale tânărului în cadrul procedurilor privind prelungirea detenției. Românul susține că, în această perioadă, a fost bătut, ținut în izolare și torturat, iar mărturisirile din dosarul său au fost obținute prin constrângere. Reuters nu a putut verifica independent acuzațiile privind relele tratamente, însă a confirmat existența documentelor judiciare care arată că acesta se afla deja în custodia Rusiei atunci când a fost filmată presupusa arestare din parc. Agenția a solicitat puncte de vedere și structurilor separatiste din Abhazia, Ambasadei Rusiei la Londra și ministerelor de Externe din România și Ucraina, fără să primească răspunsuri până la publicarea investigației.

Condamnat la 15 ani de închisoare pentru presupuse informații transmise Ucrainei

Autoritățile ruse îl acuză pe David-Adrian Kercso că ar fi colectat și transmis serviciilor de informații ucrainene date despre amplasarea unor sisteme de apărare antiaeriană din orașul Soci. Potrivit FSB, faptele ar fi fost comise în august 2024, iar tânărul ar fi primit promisiunea că va fi ajutat să părăsească Rusia și să se alăture unei formațiuni armate care luptă de partea Ucrainei. Serviciul rus de securitate a difuzat și o înregistrare în care românul recunoaște acuzațiile. Kercso susține însă că nu a desfășurat activități de spionaj și că declarația respectivă a fost obținută prin constrângere.

Pe 5 martie 2026, Tribunalul Regional Krasnodar l-a condamnat la 15 ani de închisoare într-o colonie penitenciară cu regim sever, în baza articolului 276 din Codul penal rus, care sancționează spionajul. Sentința a rămas definitivă în iunie, după respingerea apelului, informație confirmată și de Ministerul român al Afacerilor Externe. Deși a pierdut această cale de atac, familia continuă să caute soluții juridice pentru contestarea condamnării. Românul își menține nevinovăția, iar investigația Reuters nu oferă o concluzie independentă asupra tuturor probelor folosite în proces.

În corespondența cu familia, tânărul a povestit că a învățat limba rusă în perioada petrecută în detenție și că îi este foarte dor de cei apropiați. A recunoscut că regretă profund călătoria făcută pentru a-și întâlni iubita, mărturisind că a ignorat avertismentele primite înainte de plecare. Pentru mama sa, Julia Kercso, condamnarea fiului reprezintă continuarea unei situații pe care se temea că nu o va putea controla încă din momentul în care acesta a anunțat că vrea să ajungă în regiunea separatistă. Familia speră ca informațiile apărute despre filmarea arestării și despre condițiile în care au fost obținute mărturisirile să ajute la clarificarea dosarului.

MAE a cerut acces la românul închis în Rusia, dar autoritățile de la Moscova nu au permis vizita

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că urmărește cazul lui David-Adrian Kercso încă din decembrie 2024, când a aflat despre reținerea cetățeanului român. Diplomații au făcut demersuri atât prin Ambasada României la Moscova, cât și prin structurile centrale ale ministerului, pentru a obține acces consular la tânăr și informații despre situația sa juridică. Autoritățile române au invocat prevederile Convenției de la Viena privind relațiile consulare, care reglementează asistența acordată cetățenilor aflați în detenție în alte state. Cu toate acestea, partea rusă nu a aprobat vizitarea românului de către reprezentanții diplomatici ai Bucureștiului.

Pe 19 iunie 2026, MAE a precizat că hotărârea de condamnare la 15 ani de închisoare rămăsese definitivă, însă autoritățile ruse nu transmiseseră pe cale oficială această informație. Ministerul a reclamat și faptul că diplomaților nu li s-a permis să îl viziteze în penitenciar, în ciuda solicitărilor repetate. Totodată, instituția a arătat că se află în legătură cu familia și că va continua demersurile pentru protejarea drepturilor cetățeanului român. Până la comunicarea publică respectivă, nu fusese anunțat niciun acord al Moscovei pentru accesul consular solicitat de România.

Organizația Memorial îl consideră deținut politic pe David-Adrian Kercso

Cazul tânărului a atras și atenția organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului. Pe 11 august 2026, proiectul independent Memorial pentru sprijinirea deținuților politici a anunțat că îl consideră pe David-Adrian Kercso deținut politic și a cerut eliberarea acestuia. Organizația a analizat informațiile disponibile despre dosar și a atras atenția asupra presupuselor mărturisiri obținute prin tortură, a diferențelor dintre versiunile prezentate de serviciile de securitate din Abhazia și Rusia și a dificultăților întâmpinate de român în accesarea asistenței juridice și consulare.

Memorial susține că dosarul ar fi fost fabricat de serviciile de securitate și că tânărul ar fi devenit o țintă vulnerabilă după ce a ajuns într-o regiune controlată de autoritățile separatiste. Organizația invocă inclusiv faptul că, timp de mai multe luni, românul nu ar fi beneficiat de condiții adecvate pentru a-și pregăti apărarea, iar declarațiile sale ar fi fost obținute sub presiune. Aceste concluzii reprezintă evaluarea organizației pentru drepturile omului, nu o hotărâre pronunțată de o instanță internațională. Autoritățile ruse își mențin acuzațiile, iar condamnarea de 15 ani rămâne în vigoare.

Ce este Abhazia, regiunea separatistă în care a început drama românului

Abhazia este o regiune situată pe coasta Mării Negre, care aparține Georgiei potrivit granițelor recunoscute internațional, dar care nu se mai află sub controlul autorităților georgiene de la începutul anilor 1990. După destrămarea Uniunii Sovietice, teritoriul a devenit scena unui conflict armat, iar administrația separatistă și-a consolidat controlul asupra regiunii. Rusia a recunoscut independența Abhaziei în 2008, după războiul cu Georgia, însă Uniunea Europeană și majoritatea statelor lumii nu recunosc această separare. Prezența militară rusă și influența Moscovei au transformat regiunea într-un teritoriu cu o situație politică și juridică deosebit de complicată.

În august 2026, Uniunea Europeană a condamnat din nou prezența militară rusă în Abhazia și Osetia de Sud, considerând că aceasta încalcă dreptul internațional și suveranitatea Georgiei. Instituțiile europene au atras atenția și asupra încercărilor Moscovei de a integra tot mai mult cele două regiuni în propriile structuri administrative și de securitate. Pentru cetățenii străini care ajung în aceste teritorii, situația poate deveni dificilă în cazul unei rețineri sau al unui conflict cu autoritățile locale, deoarece accesul diplomaților și al instituțiilor internaționale este limitat. Tocmai această problemă apare și în cazul lui David-Adrian Kercso, care a fost reținut inițial de structurile separatiste, apoi transferat în custodia Rusiei.

Autoritățile britanice recomandă evitarea completă a călătoriilor în Abhazia și Osetia de Sud, regiuni pe care le descriu drept teritorii georgiene ocupate de Rusia. Ministerul britanic de Externe avertizează că nu poate oferi asistență consulară directă în aceste zone, deoarece personalul său nu are acces acolo. Aceste restricții arată cât de dificilă poate deveni situația unei persoane care ajunge în regiune și are nevoie de ajutor diplomatic. În cazul românului condamnat pentru spionaj, familia încearcă de aproape doi ani să obțină clarificări și să îi asigure sprijinul necesar, în timp ce autoritățile de la București continuă să solicite acces consular.