UPDATE 23:20 - Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, joi, că poziția României cu privire la importurile de produse alimentare din Ucraina urmărește atât protejarea și sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor și producătorilor români, cât și continuarea sprijinului pentru țara vecină.
”Având în vedere apariția în spațiul public a unor informații factual eronate ce vizează poziția României și a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) cu privire la importurile de produse alimentare din Ucraina, MAE face următoarele precizări: România are o poziție agreată pe subiectul relațiilor comerciale între UE și Ucraina inclusiv în materie de importuri agricole. Această poziție include inclusiv introducerea în textul acordului revizuit dintre UE și Ucraina a unor elemente cum este clauza de salvgardare precum și a standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare. Subiectul acordului revizuit este discutat la nivelul Uniunii Europene, în formate consolidate, fiind vorba de politici europene sectoriale agricole, comerciale și economice, și nu în formate regionale”, se afirmă într-un comunicat al MAE.
Potrivit sursei citate, subiectul impactului războiului asupra Ucrainei și implicațiile asupra sectorului său agricol, dar și cele ce vizează modul în care acestea afectează piața internă a Uniunii Europene sunt pe agenda de lucru a Consiliului Agricultură și Pescuit, care va avea loc luni, 14 iulie, iar miniștrii de resort din România (ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ministrul Afacerilor Externe) au discuții pentru a asigura împreună susținerea intereselor României.
”Poziția României a fost deja exprimată, inclusiv la nivelul COREPER în vederea discuțiilor privind acordul revizuit și a pregătirii reuniunii de săptămâna viitoare. Poziția României pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale și urmărește protejarea și sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor și producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina. Narativele care pun aceste obiective în contradicție nu țin de realitatea obiectivă a politicilor României și vizează generarea de tensiuni într-un context dificil în care categorii de cetățeni, cum sunt fermierii, au îngrijorări legitime care sunt speculate. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și Ministerul Afacerilor Externe, lucrează împreună în direcția menționată și vor comunica concret și clar rezultatele eforturilor consolidate ale României și ale UE pe măsură ce evoluează discuțiile la nivel european”, se mai menționează în comunicatul MAE.
UPDATE 22:20 - Italia susține că firmele care fac afaceri cu Rusia ar trebui excluse din reconstrucţia Ucrainei
Guvernul italian a declarat joi că firmele care au continuat să facă afaceri cu Rusia şi astfel au contribuit la finanţarea războiului împotriva Ucrainei nu ar trebui să profite de pe urma procesului de reconstrucţie a ţării devastate de conflict, transmite Reuters.
”Dorim să lucrăm împreună cu Ucraina pentru a ne asigura că entităţile care au contribuit la finanţarea maşinăriei de război ruse nu beneficiază de reconstrucţie”, a afirmat premierul italian Giorgia Meloni în timpul discursului său la conferinţă.
Într-o declaraţie ulterioară alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Meloni a reiterat că Italia va continua să sprijine Ucraina, menţinând sau chiar intensificând presiunile asupra Rusiei, în special prin sancţiuni economice.
UPDATE 21:10 - Ambasada Vaticanului la Kiev a fost uşor avariată, joi, în timpul atacurilor ruseşti asupra capitalei ucrainene.
„În timpul unui alt atac asupra oraşului Kiev... această Nunţiatură Apostolică a suferit unele daune la clădirea principală, precum şi la zonele de servicii”, se arată în comunicat, folosindu-se termenul oficial catolic pentru misiunea diplomatică a Vaticanului.
Arhiepiscopul Visvaldas Kulbokas, ambasadorul Vaticanului în Ucraina, a declarat pentru agenţia oficială Vatican News că a văzut drone zburând în zona ambasadei şi a auzit mai multe explozii în timpul nopţii. El a precizat că au fost avariate acoperişul ambasadei şi parcarea acesteia.
”Am colectat aproximativ zece fragmente destul de mari şi cred că era vorba mai degrabă de o dronă decât de o rachetă. Din fericire, niciunul dintre noi nu a fost rănit. Dar este, desigur, şocant să vezi explozii în timpul nopţii”, a mai spus diplomatul.
UPDATE 20:15 - Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au îndemnat joi la creșterea presiunii asupra președintelui rus Vladimir Putin prin noi sancțiuni, pentru a obține un armistițiu în Ucraina, informează AFP.
”Trebuie să reorientăm eforturile noastre spre pregătirea păcii, forțându-l pe Putin să vină la masa de negocieri (...). Această presiune coordonată va face diferența”, a declarat Keir Starmer, în timp ce Emmanuel Macron a îndemnat la ”creșterea presiunii” asupra Rusiei.
Planurile pentru a pune pe picioare o forță care ar garanta securitatea Ucrainei după încheierea unui armistițiu cu Rusia sunt ”gata”, au dat asigurări Starmer și Macron.
”Noi avem un plan care este gata să fie pus în aplicare și să fie lansat în orele ce vor urma (semnării) unui armistițiu”, a declarat Emmanuel Macron, în timp ce Keir Starmer a dat la rândul său asigurări că ”planurile sunt gata și noi le înscriem într-o perspectivă pe termen lung”.
UPDATE 19:10 - Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat joi că în timpul întâlnirii cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov care a avut loc joi, în Malaezia, acesta i-a prezentat o ”nouă idee” cu privire la soluționarea conflictului în Ucraina.
”Nu este o abordare nouă. Este o idee nouă sau un concept nou pe care îl voi prezenta președintelui (Donald Trump) pentru a o discuta încă din această seară”, a declarat Marco Rubio presei, precizând într-un mod destul de vag că nu este o inițiativă care ar duce ”în mod automat la pace”, ci ar ”putea potențial deschide ușa” spre o posibilă cale de urmat.
Oficialul american a subliniat că și-a exprimat ”dezamăgirea și frustrarea” la întâlnirea cu omologul său rus față de lipsa de progrese în direcția păcii în Ucraina.
”Mă fac ecoul afirmațiilor președintelui (Donald Trump), care și-a manifestat dezamăgirea și frustrarea față de lipsa unui progres”, i-a transmis Rubio lui Lavrov, denunțând lipsa de ”flexibilitate” a Rusiei în cadrul acestei întâlniri, desfășurată în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), la Kuala Lumpur.
Cât despre discuția propriu-zisă cu Lavrov, secretarul de stat american a spus că a fost una ”sinceră”.
”Astăzi, a avut loc un schimb de idei, de puncte de vedere pe care le voi transmite președintelui (Trump) pentru a le examina”, a adăugat acesta, subliniind că Washingtonul ar putea, dacă este cazul, să impună noi sancțiuni împotriva Moscovei în absența unor progrese.
UPDATE 18:20 - Volodimir Zelenski i-a îndemnat, joi, pe partenerii Ucrainei să investească mai mult în apărare în fața atacurilor ruse.
”Trebuie să ne concentrăm în mod prioritar asupra acestui lucru: trebuie să oprim dronele și rachetele rusești. Aceasta implică mai multe provizii de apărare aeriană și investiții în drone de interceptare, în sisteme de apărare aeriană și în rachete”, a declarat Zelenski în timpul conferinței pentru reconstrucția Ucrainei ce se desfășoară la Roma.
”Îi îndemn pe toți partenerii noștri să sporească investițiile lor. În fața intensificării atacurilor ruse, nu putem să ducem lipsă de finanțare”, a adăugat el.
UPDATE 16:40 - ONU denunţă un număr-record de 232 de morţi şi 1.343 de răniţi civili, în iunie, în Războiul din Ucraina
”În luna iunie s-a înregistrat cel mai mare număr de victime în trei ani, de 232 de morţi şi 1.343 de răniţi”, anunţă într-un comunicat Misiunea ONU.
UPDATE 15:40 - Un colonel al Serviciului de Securitate Ucrainean a fost împușcat ziua în amiaza mare în Kiev
În dimineața zilei de miercuri, 10 iulie, un colonel din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a fost ucis în cartierul Holosiivski din Kiev. Incidentul, tratat ca un atentat asupra unui ofițer de securitate, a declanșat o reacție rapidă din partea autorităților.
Conform informațiilor obținute de Ukrainska Pravda din surse din interiorul forțelor de ordine, victima a fost identificată ca fiind colonelul Ivan Voronîci, un ofițer activ al SBU. În jurul orei 9:00 dimineața, un bărbat necunoscut s-a apropiat de colonel și a tras cinci focuri de armă cu un pistol. Din păcate, Voronîci a decedat pe loc, în urma rănilor multiple.
Agresorul a fugit imediat de la locul faptei și nu a fost încă prins. Poliția a securizat zona și a demarat o anchetă amplă pentru a stabili toate detaliile evenimentului.
UPDATE 11:00 - În ultimul său interviu ca preşedinte al Poloniei, Andrzej Duda reproşează Ucrainei şi aliaţilor că nu apreciază suficient ajutorul Poloniei
Preşedintele polonez, Andrzej Duda, în probabil ultimul său interviu ca şef de stat, a criticat atitudinea aliaţilor şi a Ucrainei faţă de Polonia, în special în contextul livrărilor de ajutor militar prin aeroportul din Rzeszów, un reproş ce aminteşte de atitudinea lui Donald Trump în Biroul Oval faţă de Volodimir Zelenski, în februarie, când preşedintelui ucrainean i s-a reproşat că nu este suficient de recunoscător faţă de ajutorul american.
Potrivit news.ro, Duda a remarcat că, în contextul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Polonia ar fi putut arăta că nu poate fi ocolită sau ignorată în anumite chestiuni, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
„De exemplu, cred că atât ucrainenii, cât şi aliaţii noştri cred pur şi simplu că aeroportul din Rzeszów şi autostrăzile noastre le aparţin, ca şi cum ar fi în proprietatea lor. Dar nu sunt ale lor. Sunt ale noastre. Prin urmare, dacă cuiva nu-i place ceva, îl închidem şi ne luăm la revedere. Da, facem reparaţii. Închidem aeroportul din Rzeszów, iar voi livraţi ajutorul Ucrainei pe mare, pe calea aerului, nu ştiu, îl aruncaţi cu paraşuta. Puteţi veni cu orice. Vino cu ceva, dacă crezi că nu ai nevoie de noi", a spus preşedintele conservator Andrzej Duda în interviul difuzat de Polsat News, relatează Ukrainskaia Pravda.
Duda s-a arătat deranjat că Polonia „nu a fost invitată la organisme internaţionale foarte importante în care se decide problema livrării de ajutoare prin teritoriul” polonez, fără a preciza la ce anume se referă.
„Am crezut că a fost un scandal. Şi la un moment dat recunosc deschis că din acest punct de vedere am blocat concluziile summitului NATO de la Vilnius. Nu are rost să vorbim despre asta cu Ucraina, ci doar cu aliaţii noştri. Trebuie să avem curajul să vorbim cu germanii şi americanii", a mai declarat preşedintele polonez.
UPDATE 10:45 - Statele Unite reiau anumite livrări de arme către Ucraina
Statele Unite livrează obuze de artilerie și rachete multiple ghidate GMLRS către Ucraina, au declarat miercuri doi oficiali americani pentru Reuters, la câteva zile după ce administrația președintelui Donald Trump a suspendat livrările unor arme critice către Kiev.
Întreruperea unor livrări de arme către Ucraina săptămâna trecută pare să fi fost legată de îngrijorările că stocurile militare americane ar putea fi prea mici, au declarat oficialii sub rezerva anonimatului.
UPDATE
"Din păcate, avem doi morţi. Aceste persoane au fost ucise de ruşi", a scris Timur Tkatchenko pe reţeaua de socializare Telegram, după ce a anunţat că 13 persoane au fost rănite.
Atacul nocturn asupra regiunii Kiev a fost „masiv” şi a durat „aproape zece ore” cu drone de luptă şi rachete, a declarat Mykola Kalachnyk, şeful administraţiei militare regionale.
Jurnaliştii de la AFP din Kiev au auzit explozii puternice deasupra oraşului în timpul nopţii şi au văzut exploziile proiectilelor interceptate pe cer de apărarea antiaeriană.
Zeci de locuitori s-au refugiat într-o staţie de metrou din centrul oraşului, unde erau disponibile saltele şi echipament de camping.
În noaptea precedentă, Rusia lansase cel mai mare atac aerian de la începutul invaziei, în februarie 2022, cu 728 de drone şi 13 rachete, dintre care aproape toate au fost interceptate, potrivit Kievului.
