Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a anunțat, marți, că va promova înființarea unei unități militare specializate în drone, criticând răspunsul armatei la incursiunea de luni peste frontiera comună a cinci drone nord-coreene, prima începând din 2017.
Armata sud-coreeană a ridicat de la sol avioane de vânătoare și elicoptere de atac în încercarea de a doborî dronele, însă operațiunea nu a fost încununată de succes, relatează Reuters, preluat de Agerpres și HotNews.
Armata a tras focuri de avertisment și circa 100 de cartușe dintr-un elicopter echipat cu o mitralieră, dar nu a reușit să doboare niciuna din drone în timp ce acestea au survolat câteva orașe sud-coreene, inclusiv capitala Seul, pentru aproximativ cinci ore.
„Incidentul a arătat o lipsă substanțială a armatei noastre de pregătire și antrenament în ultimii câțiva ani, și a confirmat în mod clar necesitatea de intensificare a acestora”, a afirmat președintele sud-coreean, într-o reuniune a cabinetului.
El a dat vina pentru lipsa de pregătire și pe politica „periculoasă” a predecesorului său, care s-a bazat pe „bunele intenții” ale Phenianului și pe un pact militar inter-coreean din 2018 care interzice activitățile ostile în zonele de frontieră.
Drept urmare, președintele sud-coreean a promis înființarea unei noi unități în cadrul forțelor armate
„Plănuim să înființăm o unitate de drone de monitorizare și recunoaștere a instalațiilor militare majore nord-coreene și vom accelera planul cât mai mult posibil”, a anunțat Suk-yeol, promițând să întărească cu drone „invizibile” de ultimă generație capabilitatea de supraveghere și recunoaștere.
Armata a prezentat scuze pentru eșecul de a doborî dronele nord-coreene, despre care a spus că erau prea mici pentru a fi ușor de interceptat, măsurând circa 3 metri.
Armata a mai explicat că nu le-a putut ataca agresiv din cauza temerilor legate de siguranța civililor, și s-a angajat să îmbunătățească capabilitățile anti-drone.
Incidentul de luni a fost cea mai recentă intruziune în spațiul aerian sud-coreean a Coreei de Nord, cele două țări rămânând, din punct de vedere tehnic, în război după ce conflictul din 1950-1953 s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace.
