Preşedintele Germaniei Joachim Gauck, SCUZE ISTORICE Greciei pentru crimele naziste

"Cu ruşine şi durere, cer iertare, în numele Germaniei, familiilor victimelor", a declarat Gauck în timpul unei vizite la Liguiades, un sat situat în regiunea Epir, la aproximativ 400 de kilometri nord-vest de Atena, în apropiere de frontiera cu Albania.

"Mă înclin în faţa victimelor unei crime monstruoase", a adăugat preşedintele german, afirmând că doreşte "să exprime ceea ce autorii (crimei) şi numeroşi reprezentanţi politici din perioada postbelică nu au vrut să exprime, şi anume că ceea ce s-a întâmplat a fost o nedreptate brutală".

În acest sat, naziştii au ucis pe 3 octombrie 1943 peste 80 de persoane, inclusiv zeci de copii, ca represalii faţă de atacuri comise de către membri ai rezistenţei greceşti împotriva armatei germane.

Preşedintele german era însoţit de către preşedintele Greciei - originar din regiune - Carolos Papoulias, în vârstă de 84 de ani, care a participat la mişcarea de rezistenţă antinazistă în perioda 1942-1944. Papoulias a studiat în Germania şi s-a refugiat în această ţară în timpul Dictaturii Coloneilor.

"Sunt vorbe nerostite care constituie a doua greşeală, deoarece ele şterg victimele din memorie", a mai spus şeful statului german.

Unul dintre predecesorii săi, preşedintele Johannes Rau, a efectuat o vizită, în 2000, la locul unui alt masacru comis de către nazişti, la Kalavrita, în Peloponez, unde a recunoscut vina germanilor, dar fără să ceară "iertare".

În cursul unei vizite de două zile în Grecia, începute la Atena, Joachim Gauck s-a confruntat cu revendicarea unor reparaţii financiare solicitate ţării sale drept compensaţii pentru crime comise în timpul ocupării ţării de către nazişti (1941-1944) şi a unui împrumut contractat în 1942.

Această dezbatere mai veche, declanşată de criză şi considerarea Germaniei responsabilă de austeritatea drastică impusă Greciei începând din 2010, este alimentată de către preşedintele grec al stângii radicale Syriza.