Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins marți "orice prejudecăți" în legătură cu noul guvern austriac al cancelarului conservator Sebastian Kurz care va guverna împreună cu extrema dreaptă din FPOe, relatează AFP, citată de Agerpres.
"Nu este deloc obiectivul meu să fac nici cel mai mic comentariu în privința guvernului pe care tocmai l-a format (...) Sunt împotriva oricăror prejudecăți", a declarat Jean-Claude Juncker la finalul unei întrevederi la Bruxelles cu Sebastian Kurz.
Austriacul a devenit luni, la 31 de ani, cel mai tânăr șef de guvern din Europa, în fruntea unui cabinet în care extrema dreaptă a obținut posturi cheie ca internele, apărarea și externele.
"Acest guvern a luat foarte clar o poziție în favoarea Europei și asta este ce contează pentru mine", a insistat Jean-Claude Juncker.
"Vom judeca guvernul austriac, la fel ca toate guvernele, după acțiunile sale", dar "ce a fost scris în programul guvernului ne convine aproape 100%", a adăugat șeful executivului european.
Sebastian Kurz, care și-a înmulțit declarațiile de fidelitate față de UE în pofida alianței sale cu extrema dreaptă eurosceptică și prorusă, a continuat marți seară în același registru.
Cancelarul austriac a dat asigurări că dorește "să întărească Europa" în privința "chestiunilor importante", dar și-a exprimat dorința ca aceasta să joace un rol mai mic în chestiunile minore.
"Suntem o țară proeuropeană, suntem un guvern proeuropean", a subliniat Sebastian Kurz a cărui țară va asigura președinția prin rotație a UE în al doilea semestru din 2018.
Mai devreme, el s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, al cărui rol este de a coordona summiturile liderilor celor 28 de țări din UE.
"Îl văd ca pe un conducător energic, determinat și proeuropean", a scris pe Twitter Donald Tusk care i-a adresat luni o scrisoare cancelarului austriac pentru a-și afirma încrederea în "rolul constructiv" pe care îl va juca guvernul său în rândul UE.
În februarie 2000, FPOe, condus de Joerg Haider, a mai făcut parte din guvernul austriac, în cadrul unei coaliții cu conservatorii, provocând reacții puternice în Europa.
Celelalte 14 țări membre ale Uniunii, alcătuită atunci din 15 membri, au decis să sancționeze Viena, suspendând toate contactele bilaterale cu guvernul condus de cancelarul Wolfgang Schuessel.
Acestea au vrut să își manifesteze astfel dezaprobarea pentru o alianță cu un partid având valori incompatibile cu ale Uniunii. Țările europene au renunțat la sancțiuni șapte luni mai târziu, reamintește AFP.
