Premierul ungar Peter Magyar a prezentat un proiect de buget pentru 2027 care prevede reducerea deficitului la 4,9% din PIB, față de nivelul de 7,5% estimat pentru acest an. În discursul susținut în Parlament, șeful guvernului de la Budapesta a invocat România și Franța drept exemple ale consecințelor pe care le poate avea lipsa de control asupra cheltuielilor publice.
Ținta propusă de executiv este mai ambițioasă decât estimarea de 5,3% din PIB avansată de analiștii consultați de Reuters într-un sondaj realizat săptămâna trecută. Planul combină majorări de taxe și economii în administrație cu noi cheltuieli pentru pensii, salarii și sprijinirea familiilor.
Peter Magyar, referire la România în discursul despre buget
În intervenția de peste două ore în care a prezentat proiectul bugetar, Magyar a susținut că situația altor state europene arată de ce este necesară reducerea dezechilibrelor fiscale.
„Este suficient să privim în jurul nostru, în Europa, pentru a înțelege amploarea importanței acestui lucru și miza”, le-a spus premierul parlamentarilor.
El a făcut apoi o referire directă la România și Franța, criticând modul în care guvernele pot ajunge să piardă controlul asupra finanțelor publice.
„Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a declarat Magyar.
Guvernul său a preluat de la administrația condusă de Viktor Orbán un deficit estimat la 7,5% din PIB pentru anul în curs.
Cum vrea guvernul ungar să reducă deficitul bugetar
Strategia prezentată de Magyar urmărește să creeze o marjă bugetară de aproximativ patru puncte procentuale din PIB, prin venituri suplimentare și reducerea unor cheltuieli.
Potrivit premierului, principalele contribuții ar urma să provină din:
Eliminarea treptată a măsurilor generoase adoptate înaintea alegerilor de guvernul Orbán și a unor cheltuieli cu caracter unic: o îmbunătățire a soldului bugetar de 1,4 puncte procentuale din PIB.
Introducerea unei taxe pe avere și creșterea impozitării marilor companii: venituri suplimentare echivalente cu un punct procentual din PIB.
Combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive din sectorul public: economii de 1,5 puncte procentuale din PIB.
Scăderea costurilor de finanțare a datoriei: o contribuție de încă 0,1–0,2 puncte procentuale din PIB.
Din această marjă, executivul intenționează să aloce echivalentul a 1,4 puncte procentuale din PIB pentru îndeplinirea promisiunilor electorale. Restul de 2,6 puncte procentuale ar urma să fie utilizat pentru reducerea deficitului.
Cheltuieli noi de peste 2.000 de miliarde de forinți
În paralel cu ajustarea bugetară, guvernul pregătește pentru anul viitor cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari.
Pachetul include 449 de miliarde de forinți pentru majorarea pensiilor și 677 de miliarde de forinți pentru creșterea salariilor din sectorul public. Executivul mai are în vedere dublarea alocațiilor familiale și reduceri de impozite pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.
Totodată, va fi păstrat mecanismul de protejare a gospodăriilor împotriva scumpirilor puternice ale energiei, introdus în perioada Orbán. Măsura va continua în pofida solicitărilor Uniunii Europene privind eliminarea sa treptată.
Taxă pe avere și impozite mai mari pentru marile companii
Pentru a susține veniturile bugetare, guvernul Magyar propune o taxă pe avere din care estimează încasări de 200 de miliarde de forinți.
Companiile din energie ar urma să plătească taxe suplimentare de 100 de miliarde de forinți. De asemenea, impozitul pe profit va crește de la 9% la 11% pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro.
Proiectul de buget pentru 2027 include și o rezervă echivalentă cu 826 de milioane de euro.
Forintul s-a apreciat după anunțarea țintei de deficit
Anunțul privind deficitul de 4,9% din PIB a fost urmat de aprecierea forintului până la cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro.
Analiștii consideră obiectivul mai favorabil decât anticipațiile pieței, dar subliniază că rezultatul va depinde de aplicarea măsurilor anunțate.
Pe termen mediu, guvernul urmărește reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Executivul intenționează, de asemenea, să direcționeze fondurile europene deblocate către investiții în locuințe, infrastructură și gestionarea apei.
