Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a exprimat regretul miercuri seara pentru că a sprijinit în trecut mișcarea clericului Fethullah Gulen și pentru că nu a putut să expună mai devreme adevărata amenințare reprezentată de adepții guleniști, după lovitura de stat eșuată din noaptea de 15-16 iulie. Liderul turc a cerut să răspundă pentru greșelile sale în fața națiunii și a lui Dumnezeu, transmite Hurriyet Daily News.
”Am ajutat această structură cu toată bunăvoința împreună cu foștii lideri de stat Turgul Ozal, Suleyman Demirel și Bulent Ecevit, deși suntem politicieni și lideri cu viziuni diferite asupra lumii. Lăsați-mă să vorbesc sincer. Am ajutat mișcarea în speranța că ne vom întâlni pe un teritoriu comun, deși existau atât de multe probleme în privința cărora nu aveam o viziune comună” a explicat Erdogan în fața Consiliului Regional Extraordinar.
De asemenea, președintele turc a susținut că motivul pentru care organizația gulenistă a rezistat în cadrul societății ca un virus este reprezentat de valorile religioase exploatate. De asemenea, caracteristicile grupării au fost întotdeauna susținute de publicul turc, scrie news.ro.
”În ciuda reținerilor noastre cu privire la liderul acestei organizații, mi-am arătat toleranța din respect pentru educația acestora, precum și pentru activitățile de solidaritate și de ajutor desfășurate în țară și peste granițe. Am demostrat toleranță de fiecare dată când făceau referire la Dumnezeu. Am crezut că avem un teritoriu comun”, a declarat liderul turc.
Însă, Erdogan a recunoscut că nu a reușit să prevadă intențiile reale ale organizației și obiectivele pe termen lung ale clericului Fethullah Gulen, cel puțin nu înainte de momentul 2010, atunci când a început să privească organizația într-un mod diferit. Președintele a declarat că nu a putut să-și convingă nici măcar prietenii din Partidul Justiție și Dezvoltare cu privire la acțiunile suspecte întreprinse de guleniști, care vizau militari de rang înalt, precum și personalități proeminente din sectorul de stat și cel privat.
Lansarea unui dosar de corupție la finele anului 2013 a reprezentat un moment de schimbare cu privire la percepția publică față de organizația clericului Fethullah Gulen.
”Dar știu acum că au rămas cei care nu au vrut să creadă. Știu că încă există admiratori ai organizației, care nu pot să vadă adevărul. Din acest moment a început era în care luptăm”, a precizat Erdogan.
Recep Tayyip Erdogan și Fethullah Gulen au fost pentru o perioadă lungă de timp aliați importanți, însă relațiile dintre cei doi sunt mai tensionate ca niciodată. Opozanții acuză chiar Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) pentru reușita infiltrare a guleniștilor în structurile de stat.
În noaptea de 15-16 iulie, o facțiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul președintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susținut că vor să protejeze statul turc de influențele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eșuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susținători ai președintelui au ieșit în stradă.
Autoritățile turce îl acuză pe Fethullah Gulen de orchestrarea loviturii de stat. După tentativa de lovitură de stat, au fost arestate 18.000 de persoane - militari, polițiști, academicieni, profesori universitari, medici, judecători, procurori, funcționari publici, precum și jurnaliști - și au fost concediați zeci de mii de angajați din toate domeniile, acuzați de legături cu mișcarea Gulen.
De asemenea, peste 100 de instituții media au fost închise de către autoritățile turce, printre care se numără trei agenții de știri, 16 televiziuni, 23 de posturi de radio și 45 de cotidiene.
