Scrutin legislativ anticipat și alegerea directă a președintelui - acestea sunt cele două revendicări principale ale protestatarilor de la Chișinău, care au început seria de manifestații duminică, cu un miting uriaș, ce a fost urmat în fiecare noapte de noi demonstrații împotriva guvernului și a oligarhiei.
Protestatarii, coordonați de platforma civică „Demnitate și Adevăr”, sunt nemulțumiți de corupția din țară, de lipsa de reforme promise de partidele proeuropene aflate la guvernare și de stagnarea nivelului de trai.
Nemulțumirile au explodat în Republica Moldova după cazul miliardului de dolari dispărut din băncile moldovene. Principalul beneficiar și coordonator al fraudei ar fi, conform unui raport independent, omul de afaceri Ilan Shor, în prezent primar în Orhei.
Protestatarii și-au botezat tabăra din centrul Capitalei „Oraşul Demnităţii şi Adevărului”. Oraşul, scrie Jurnal.md, are deja o mică infrastructură bine stabilită, dar şi un primar care monitorizează curăţenia, dar şi siguranţa protestatarilor.
Din banii donaţi, primarul „Oraşului Demnităţii” a procurat urne de gunoi pe care le-a instalat, afirmând că a făcut în câteva zile ceea ce nu a reuşit să facă Dorin Chirtoacă, timp de câteva mandate.
Nimeni nu demisionează
Miercuri, liderii celor trei partide din Alianța pentru Integrare Europeană, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, nu au venit la întâlnirea cu reprezentanții manifestanților, unde a fost prezent numai secretarul general al guvernului, Sergiu Palihovici, scrie europalibera.rog.
Revendicarea centrală a manifestanților este alegeri anticipate și alegerea directă a președintelui țării. Presedintele Moldovei, Nicolae Timofti si premierul Valeriu Streleț au anuntat deja că nu vor demisiona, dar pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a scris că alegerile anticipate - solicitate de protestatari - ar putea fi „o opțiune” pentru Republica Moldova, „dacă aceasta este dorința reală a societății și nu a unui grup de interese”.
Joi, atât premierul Valeriu Streleț cât și președintele Parlamentului, Adrian Candu, au anunțat câte o conferință de presă.
Tot joi, premierul Valeriu Streleț a anunțat că îi invită pe reprezentanții protestarilor din Piața Marii Adunări Naționale la discuții, la guvern, la ora 11.
Premierul acuză protestatarii în pragul unei întâlniri cruciale cu FMI
Protestele vin pe fondul unei crize puternice cu care se confruntă Republica MOldova, care depinde de ajutorul FMI. Șeful guvernului nu a pierdut ocazia pentru a-i acuza pe protestatari.
Marți seară, premierul a anunțat, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, că în cazul în care Moldova nu va reuși încheierea unui nou memorandum de creditare cu FMI „se va prăbuși totul”, notează DW.com. El a menționat că în acest caz leul moldovenesc s-ar putea devaloriza până la 40 de lei pentru 1 dolar (momentan cursul este de 18 lei pentru 1 USD).
Premierul a sugerat că s-ar putea ca misiunea FMI în genere să nu vină în Moldova din cauza instabilității politice, adică din cauza protestatarilor din Piața Marii Adunări Naționale. Declarația lui a fost percepută ca formă de presiune, menită să-i determine pe protestatari să plece acasă.
Recesiune la orizont, creșteri de prețuri și pesimism
Stagnarea sau chiar scăderea nivelului de trai vin în contrast cu promisiunile făcute în ultimii ani de liderii proeuropeni aflați la guvernare. Viitorul apropiat nu sună deloc bine.
Institutul IDIS Viitorul crede că anul acesta economia moldoveană o să intre în recesiune, definită ca descreștere economică timp de cel puțin două trimestre, potrivit Europalibera.org. Prognoza pesimistă este în acord cu estimările FMI și ale BERD, care anticipau în luna mai o descreștere anuală a economiei moldovene cu 1 sau 2 procente. Dar este total diferită de estimările autorităților moldovene care, și la actualizarea prognozei în luna mai, anticipau o creștere de 3,5 la sută, nu o scădere. Pe ce își bazează prognozele pesimiste ale experților de la IDIS Viitorul?
Experţii de la IDIS Viitorul îşi bazează prognozele pesimiste pe involuțiile din majoritatea sectoarelor economiei. Semnalele încetenirii creşterii economice sunt evidente, spun experţii, şi anume temperarea investiţiilor, creşterea continuă a inflaţiei, reducerea importului şi a exportului, precum şi scăderea volumului producţiei agricole şi industriale. Toate acestea au loc pe fundalul fluctuaţiilor pe piaţa valutară şi a creşterii preţurilor. În consecinţă, va scădea activitatea economică şi nivelul de trai al populaţiei. Evoluţiile cursului valutar şi noile tarife la resursele energetice ar putea duce la o creştere a preţurilor la produse de până la 15 la sută.
„Din acest motiv coşul de consum se va deteriora şi va migra spre produsele primare” spune expertul Sergiu Gaibu.
Tarifele la energia electrică, recent majorate, vor mai creşte pentru că nu au fost luate în calcul devierile financiare ale furnizorilor. Scumpirea însă se va produce, cel mai probabil, anul viitor. Tot în 2016 s-ar putea scumpi şi tariful la apă. Cât ţine de energia termică scumpirile sunt inevitabile începând cu acest sezon. Experții prognozează o scumpire a tarifului la căldură cu până la 20 la sută.
Rusia urmărește cu atenție, politiceinii protuși, gata să profite
Forțele proruse s-au grăbit să profite de protestele declanșate în Chișinău. Marți, liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat în cadrul unei conferințe de presă că „în Moldova s-a creat o situație pre-revoluționară”. El a înaintat un ultimatum autorităților – convocarea unei ședințe extraordinare a Parlamentului pentru autodizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate; modificarea Constituţiei pentru alegerea prin vot direct a preşedintelui Republicii Moldova; demisia guvernatorului BNM, a conducerii Procuraturii Generale, Comisiei Electorale Centrale, Centrului Național Anticorupție şi Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, iar deputații să renunțe la imunitate. Dodon a amenințat că în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla până pe 22 septembrie, Partidul Socialiștilor va anunța „mobilizare generală, proteste masive cu pichetarea instituţiilor statului şi blocarea instituţiilor guvernamentale, pentru declanșarea alegerilor anticipate”. După ce a făcut aceste declarații, liderul socialiștilor a zburat la Moscova.
Tot pentru alegeri anticipate și proteste zgomotoase pledează și liderul unui alt partid pro-rus „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. Acesta a anunțat că în timpul apropiat, partidul său va organiza „proteste în masă” în fața principalelor instituții guvernamentale. Atât Dodon, cât și Usatîi au anunțat că salută acțiunile de protest din Piața Marii Adunări Naționale, iar Artur Reșetnikov, exponent al celui de-al treilea partid pro-rus – Partidul Comuniștilor, a spus că PCRM „susține protestele, dar nu vrea ca anumite partide sau forţe politice să se folosească de situaţia complicată din Moldova şi să fie înlocuiți unii oligarhi cu alții”.
Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Vladimir Putin, a delarat la Moscova: „Kremlinul urmărește cu atenție evoluția situației din Republica Moldova, unde au loc acțiuni de protest”.
Tensiuni cu Moscova
În paralel, la începutul sptămânii, Republica Moldova a decis să suspende orice relaţii diplomatice cu ataşatul militar al Rusiei la Chişinău, după ce acesta a participat la o paradă militară prin care Tiraspolul a marcat 25 de ani de "independenţă", a anunţat marţi ministrul moldovean al Apărării Anatol Salaru într-o emisiune televizată, potrivit Mediafax.ro.
"Ataşatul militar de la Ambasada rusă a primit o notă verbală de la Ministerul de Externe, dar şi toate celelalte ambasade au primit această notă", a declarat ministrul în emisiunea "Tema Săptămânii", pe postul Canal2, citat de Unimedia.
Prin această notă, diplomaţia moldoveană le sugera misiunilor diplomatice să nu participe la parada militară de la Tiraspol, a declarat ministrul.
"Participarea lor va însemna un act neprietensc faţă de ţara noastră", a spus Salaru că avertiza nota.
Ministrul a anunţat că l-a informat pe preşedintele Nicolae Timofti în legătură cu "sfidarea Republicii Moldova" şi a adăugat că aşteaptă ca ataşatul militar al Ambasadei Rusiei să-şi ceară scuze în mod public sau să fie rechemat.
Potrivit portalului rus Sputnik, ministrul a declarat pentru postul naţional moldovean de radio că Chişinăul consideră gestul ataşatului un "pas neprietensc" din partea Rusiei, motiv pentru care Republica Moldova a decis să suspende toare relaţiile militare cu Rusia.
Anterior, un reprezentant al Ambasadei Rusiei a fost convocat la Ministerul moldovean de Externe pentru a explica acţiunile ataşatului, scrie portalul citând agenţia de ştiri Regnum.
"Suntem îngrijoraţi de această situaţie şi am subliniat natura inacceptabilă a unui asemenea gest", a declarat pentru Regnum ministrul moldovean de Externe Natalia Gherman.
Tiraspolul a organizat miercurea trecută o paradă militară prin care a marcat 25 de ani de la "independenţa" Transnistriei. Peste 2.000 de militari şi 123 de vehicule militare au luat parte la paradă, precizează portalul rus.
