Conform situației de miercuri după-amiază, candidata democrată obținuse în jur de 200.000 de voturi în plus față de miliardarul populist, 59.689.819 contra 59.489.637, respectiv 47,7% la 47,5%.
În Statele Unite însă, cei care acordă victoria finală sunt electorii desemnați de fiecare stat, iar, din acest punct de vedere, Donald Trump a obținut o victorie covârșitoare: 290 — din cei 270 electori necesari, o majoritate simplă din totalul de 538 — la 228.
După cum anticipează Robert Schapiro, profesor de științe politice la Universitatea Columbia din New York, numeroase voci s-ar putea ridica însă pentru a cere o reformă a acestui sistem electoral. 'Ar putea să existe revendicări, dar ele vor sfârși prin a dispărea', estimează totuși Schapiro, subliniind că o reformare a Colegiului electoral ar necesita modificarea Constituției americane, o misiune extrem de delicată.
'Aceasta ridică totuși întrebarea cât de democratic este sistemul nostru', admite profesorul american.
Cu atât mai mult cu cât, înaintea acestei victorii a lui Trump, un alt candidat republican, George W. Bush, a avut câștig de cauză în alegerile din anul 2000 în fața democratului Al Gore, chiar dacă votul popular a fost de 48,4% la 47,9% pentru fostul vicepreședinte.
După cum estimează Robert Schapiro, un astfel de scenariu ar putea chiar să devină unul obișnuit.
Dacă regula 'un cetățean = un vot' este un stâlp al democrației, sufragiul indirect modifică datele problemei, explică el.
În fiecare din cele 50 de state, plus Districtul Columbia, voturile se traduc în mari electori, al căror număr variază în funcție de populația fiecărui stat.
În stadiul actual și fără o modificare a Constituției, statele ar putea totuși să adopte, la nivelul lor, legi care să atribuie marii electori candidatului care a obținut cel mai mare număr de voturi la nivel național, însă acest gen de inițiativă nu a dat până acum niciun rezultat, încheie AFP.
