Măsura poziționează Grecia în avangarda reglementării accesului minorilor la mediul online și deschide o dezbatere mai amplă la nivel european. Grecia este, potrivit ministrului, singura țară europeană care aplică deja recomandările comune privind verificarea vârstei pe platformele digitale. Autoritățile au dezvoltat aplicațiile guvernamentale Kids Wallet și Wallet.
Cum va funcționa sistemul din Grecia
Prima este destinată controlului parental, iar cea de-a doua va permite verificarea vârstei utilizatorilor direct pe platformele de social media. Oficialul a precizat că ministerul este pregătit să aplice măsura imediat ce aceasta va fi anunțată public, scrie Reuters.
Spania și Franța merg în aceeași direcție
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a anunțat că țara sa va interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale și va obliga platformele să introducă sisteme stricte de verificare a vârstei. În Franța, președintele Emmanuel Macron a accelerat procesul legislativ pentru interzicerea rețelelor sociale copiilor sub 15 ani, măsură care ar urma să intre în vigoare din septembrie. Franța analizează și interzicerea utilizării telefoanelor mobile în licee.
„Creierele copiilor și emoțiile lor nu sunt de vânzare, nici pentru platformele americane, nici pentru algoritmii chinezi”, a declarat Macron.
Un raport al autorităților franceze arată că 90% dintre tinerii între 12 și 17 ani folosesc zilnic smartphone-ul, iar peste jumătate accesează rețele sociale. Sunt invocate efecte precum scăderea stimei de sine și expunerea la conținut periculos.
Australia a aplicat deja interdicția
Australia a devenit pionier la nivel global, impunând rețelelor sociale să blocheze accesul minorilor sub 16 ani începând din 10 decembrie 2025. Autoritățile au anunțat eliminarea a 4,7 milioane de conturi aparținând minorilor de pe platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și Snapchat. Măsura a generat dezbateri aprinse despre confidențialitate și despre echilibrul dintre protecția copiilor și libertatea online.
În România, discuția a fost deschisă recent de mai mulți oficiali, însă premierul Ilie Bolojan a respins ideea unei interdicții ferme. El a argumentat că o astfel de măsură ar fi dificil de aplicat și că este mai eficientă concentrarea pe educație și responsabilizarea părinților.
