Situația politică a Franței este fragilă încă din 2022, când Macron și-a pierdut majoritatea în parlament. Situația s-a înrăutățit când a convocat pe neașteptate alegeri legislative anticipate anul trecut, iar rezultatul a fost un parlament suspendat, divizat între trei blocuri ideologice distincte: alianța sa de centru-dreapta, una de stânga și cea de dreapta a lui Marine LePen.
Lucrurile au devenit complicate odată cu criza bugetară a Franței, țară care are cel mai mare deficit din zona euro, iar Macron a ales o serie de prim-miniștri pentru adoptarea unor bugete simplificate. Michel Barnier a fost primul care a încercat, dar a fost înlăturat de parlament în decembrie anul trecut pentru reducerile bugetare propuse pentru bugetul din 2025. Succesorul său, Francois Bayrou, a reușit să obțină aprobarea legislației pentru 2025, dar a fost înlăturat luna trecută din cauza propunerilor sale de austeritate severă pentru bugetul din 2026.
Sebastien Lecornu, un loialist al lui Macron, a fost numit după Bayrou, dar a rezistat mai puțin de o lună, deoarece rivalii politici i-au respins categoric numirile în cabinet. În prezent, acesta a fost reconfirmat de Macron la patru zile de la demisie.
În timp ce țara se confruntă cu proteste masive în mai multe orașe și protestatarii distrug orice în calea lor, Emmanuel Macron este mai preocupat să convingă nu doar francezii, dar și oameni din toată lumea că soția sa nu este bărbat și să precizeze că palma primită la începutul vizitei sale din Vietnam din luna mai a fost doar o glumă.
