Parlamentul francez a adoptat marți o lege cu privire la manifestații ca urmare a violențelor care au marcat acțiunile de protest ale 'vestelor galbene', textul vizându-i în special pe manifestanții radicali, însă aspectele cele mai controversate ar putea fi anulate de justiție, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Președintele francez Emmanuel Macron a sesizat, cu câteva zile înainte de adoptarea textului, Consiliul Constituțional, cea mai înaltă instanță judiciară din Franța, responsabilă de validarea constituționalității legilor.
Această sesizare 'va permite ridicarea îndoielilor, a tuturor suspiciunilor', a explicat ministrul de interne Christophe Castaner, exprimându-se în favoarea textului pe care l-a caracterizat drept o 'lege de protecție'.
Interdicții preventive de a manifesta - o măsură care a cristalizat criticile -, percheziționarea manifestanților, delictul de a-ți ascunde fața: textul adoptat de către majoritatea de dreapta în Senat, după Adunarea Națională (camera inferioară) în februarie, a fost denunțat drept 'atac la adresa libertății' de către stânga și criticat inclusiv de unii dintre aleșii majorității prezidențiale.
'Acest text nu are nici cel mai mic caracter arbitrar', a dat asigurări Christophe Castaner, subliniind că 'justiția rămâne garantul ultim al libertăților'.
Propunerea legislativă îi viza inițial pe așa-numiții 'black blocs', activiștii anarhiști îmbrăcați în negru, implicați în acțiuni violente în cadrul manifestațiilor, și a fost aprobată pentru prima dată de Senat în octombrie. Guvernul a luat-o însă înapoi în ianuarie pentru modificări, după primele manifestații ale 'vestelor galbene', francezii care protestează împotriva politicii sociale și fiscale a executivului.
Aceste manifestații, care au loc în fiecare sâmbătă din 17 noiembrie, au fost în mare parte marcate de violențe între protestatari și forțele de ordine. La începutul lunii decembrie, imaginile haosului din Paris și de pe celebrul Bulevard Champs Elysées au făcut înconjurul lumii.
'Acest text nu vizează 'vestele galbene', ci dimpotrivă, 'cagulele negre'', a subliniat senatorul de dreapta Bruno Retailleau, adăugând că, în opinia sa, 'în centrul textului se află infracțiunea de ascundere a feței'.
'Este pusă în pericol libertatea de a manifesta', a denunțat la rândul său președinta grupului CRCE (comunist), Eliane Assassi, în timp ce ecologista Esther Benbassa a reproșat că dreapta din Senat și majoritatea prezidențială, 'mână în mână', 'sfidează marile instituții internaționale care au denunțat recent escaladarea violențelor împotriva manifestanților' în Franța.
Apărătorul drepturilor omului Jacques Toubon a exprimat de asemenea rezerve față de noua lege, precizând că este 'clar că această dispoziție privind interdicția de a manifesta poate să pară în contradicție cu principiile noastre constituționale'.
