EUGENE VIOLLET-LE-DUC (27 ianuarie 1814 - 17 septembrie 1870) a fost un arhitect și teoretician francez, faimos pentru restaurările sale "interpretative" ale clădirilor medievale.
Opera lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC constă în principal în lucrări de restaurare, în condițiile în care puține dintre design-urile sale de clădiri au fost transformate în realitate. Lucrările de restaurare ale lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC au fost, în multe cazuri, luate în râs de către contemporanii săi.
EUGENE VIOLLET-LE-DUC a fost angajat pentru a concepe structura internă a Statuii Libertății, însă a murit înainte de încheierea proiectului.
Născut în familia unui funcționar colecționar de cărți și unei pictorițe, EUGENE VIOLLET-LE-DUC a refuzat să urmeze cursurile Școlii de Arte Frumoas din Paris și a preferat să fure meserie din birourile unor arhitecți.
EUGENE VIOLLET-LE-DUC s-a specializat în restaurări, însă lucrările sale au fost adeseori criticate pentru că a îndrăznit să-și aducă o contribuție proprie și să facă modificări creative. Spre exemplu, în timpul procesului de restaurare a Catedralei Notre Dame, EUGENE VIOLLET-LE-DUC a hotărât să-i construiască un al treilea turn.
EUGENE VIOLLET-LE-DUC. CE însemna restaurarea pentru EUGENE VIOLLET-LE-DUC
Pentru EUGENE VIOLLET-LE-DUC, restaurarea însemna "aducerea unei clădiri la un stadiu finalizat, care este posibil să nu fi existat de fapt niciodată până în acel moment". Britanicul John Ruskin, un dușman declarat al lui EUGENE VIOLLET-LE-DUC, i-a catalogat însă operele de restaurare drept niște distrugeri.
În Doodle-ul de omagiere a lui Eugene Viollet-le-Duc, literele logo-ului Google sunt cocoțate pe meterezele și turnurile unui castel medieval.
Printre bisericicile pe care Eugene Viollet-le-Duc le-a restaurat se numără Basilica Sf Maria Magdalena din Vezelay, Biserica Sf Martin din Clamency, Catedrala Notre Dame din Paris, Basilica Sf Denis din Paris, Basilica Sf Louis din Poissy și Biserica Notre Dame din Lausanne.
EUGENE VIOLLET-LE-DUC este considerat a fi primul teoretician al arhitecturii moderne. În mare, teoria lui arhitecturală era bazată pe găsirea unor forme ideale pentru anumite materiale și pe folosirea acestor forme pentru crearea de clădiri.
