Decizie la Bruxelles: NATO aderă oficial la Coaliția Internațională împotriva Stat Islamic

Decizia în acest sens este de așteptat să fie anunțată în mod oficial la reuniunea de joi a liderilor Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, prima la care participă președintele american Donald Trump, care a ajuns miercuri după-amiaza în capitala belgiană.

Acest gest, menit să-i facă pe plac președintelui Trump, care a cerut în mod repetat sporirea angajamentului NATO în lupta împotriva terorismului, reprezintă totodată o decizie politică, întrucât toate cele 28 de state membre ale Alianței fac deja parte în mod individual din coaliția împotriva SI, iar NATO contribuie deja la lupta antiteroristă prin schimbul de informații și instruirea forțelor locale din Irak și Afganistan.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat anterior că "nu au existat deloc discuții privind angajarea Alianței într-un rol combatant", în cazul în care se va alătura oficial coaliției.

În cadrul unei conferințe de presă miercuri la Bruxelles, el a afirmat că NATO trebuie să facă mai mult în lupta împotriva terorismului după atacul de la Manchester, dar a recunoscut că nu este sigur dacă Alianța Nord-Atlantică se va alătura coaliției internaționale care luptă împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, așa cum dorește Washingtonul. Atentatul comis luni seara la ieșirea de la un concert de muzică pop din Manchester, în care au fost ucise 22 de persoane și rănite alte 59, între care numeroși copii, 'va fi un subiect abordat de către toți liderii într-un fel sau altul' în cadrul reuniunii de joi de la noul sediu al NATO de la Bruxelles, a mai spus Stoltenberg.

Reamintim că în 2014, Statele Unite au anunțat că peste 40 de țări vor participa, într-un fel sau altul, la coaliția împotriva jihadiștilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

Dintre aceste aproximativ 40 de țări, 25 sunt numite într-o declarație a Departamentului de Stat. Altele ar putea să colaboreze în mod discret, în anumite domenii, și anume diplomație, informații secrete, asistență militară, lupta împotriva recrutării și rețelelor financiare ale SI.

IRANUL, care nu a fost invitat la Conferința internațională de la Paris, la care este organizată lupta împotriva SI, a anunțat că nu dorea, oricum, să facă parte din această coaliție. Regimul iranian îi ajută și consiliază pe kurzii irakieni împotriva jihadiștilor, dar a subliniat că nu-și va coordona acțiunile cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul a respins de la început orice cooperare cu Teheranul, scrie Mediafax.

SIRIA lui Bashar al-Assad are, de asemenea, statutul de "persona non grata" în această coaliție.

- Susținere militară

STATELE UNITE: președintele Barack Obama a anunțat că este pregătit să lanseze atacuri aeriene în Siria împotriva SI și a spus că forțele americane își vor extinde raidurile pe care le efectuează de o lună în Irak împotriva jihadiștilor ultraradicali. În total, 1.600 de militari americani vor fi mobilizați în Irak, cu scopul de a oferi o susținere forțelor armate irakiene în domeniile echipamentului, formării și informațiilor secrete.

Secretarul de Stat american John Kerry a încercat săptămâna trecută să ralieze EGIPTUL - care-și condiționează participarea în domeniul securității de un mandat din partea ONU - și TURCIA - care refuză pentru moment să participe la operațiuni armate - la "războiul" pe care Statele Unite l-au declarat SI. În ofensiva sa diplomatică, el a obținut joi, la Jeddah, angajamentul - eventual militar - a zece țări arabe, inclusiv al ARABIEI SAUDITE.

CANADA: mobilizarea câtorva zeci de militari în nordul Irakului, timp de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, alături de militari americani care consiliază forțele kurde.

FRANȚA: livrarea de armament către peshmerga kurzi și 58 de tone de furnituri umanitare în regiunea orașului Erbil. Președintele François Hollande a promis vineri la Bagdad că va "ajuta și mai mult (din punct de vedere) militar" Irakul în lupta împotriva SI. Potrivit unei surse diplomatice, ar fi "logic" ca Parisul să participe la atacuri aeriene, dar nu s-a anunțat nicio deizie în acest sens.

MAREA BRITANIE: Londra a livrat mitraliere grele și muniție forțelor kurde, consolidându-și astfel livrările militare anterioare. Britanicii intenționează să participe la atacurile aeriene, dar nu au luat încă o decizie în acest sens. Premierul David Cameron și-a exprimat duminică hotărârea de a "adopta orice noi măsuri necesare" împotriva jihadiștilor din cadrul SI, care l-au decapitat pe lucrătorul umanitar britanic David Haines.

AUSTRALIA: a anunțat duminică mobilizarea a 600 de militari în Emiratele Arabe Unite (EAU), în cadrul coaliției internaționale împotriva SI.

GERMANIA: trei livrări prevăzute pentru combatanții kurzi (30 de sisteme de rachetă antitanc, 16.000 de puști de asalt și 8.000 de pistoale).

ITALIA: a prevăzut livrarea unor mitraliere și armament ușor confiscat de către autoritățile judiciare italiene în urmă cu aproximativ 20 de ani la bordul unei nave cu destinația fosta Iugoslavie.

ALBANIA, POLONIA, DANEMARCA, ESTONIA: livrări de echipament militar.

- Ajutor umanitar și donații

ARABIA SAUDITĂ s-a angajat să verse suma de 500 de milioane de dolari la Înaltul Comisariat pentru Refugiați (UNHCR). Marele muftiu i-a catalogat pe jihadiști drept "inamicii numărul unu ai islamului".

KUWAIT: echivalentul a 10 milioane de dolari ca ajutor umanitar.

AUSTRALIA: găzduirea a 4.400 de refugiați irakieni și sirieni, numeroase largaje de ajutor umanitar.

MAREA BRITANIE, CANADA, NORVEGIA și POLONIA au trimis și ele ajutor umanitar. ITALIA a promis un milion de dolari, SPANIA 500.000 de euro, IRLANDA 250.000 de dolari către Unicef și 250.000 de dolari către Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), LUXEMBURGUL 300.000 de euro către UNHCR și Programul Alimentar Mondial (PAM).

TURCIA: peste 100 de camioane cu ajutor umanitar și o tabără de refugiați în apropiere de Dahuk, în nordul Irakului.

Donații specifice către Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA): Elveția (10 milioane de dolari), Japonia (7,8 milioane de dolari, inclusiv pentru alte organizații), Norvegia (6 milioane de dolari), Australia (4,6 milioane de dolari), Danemarca (3,8 milioane de dolari), Noua Zeelandă (800.000 de dolari), Finlanda (680.000 de dolari), Ungaria (150.000 de dolari), Coreea de Sud (200.000 de dolari).

FILIPINE sunt pregătite să se alăture unei alianțe, a declarat pentru AFP secretarul filipinez pentru Afaceri Externe, fără să facă alte precizări.

- Zona Golfului și țări arabe

EMIRATELE ARABE UNITE (EAU) și ARABIA SAUDITĂ, dintre monarhiile de la Golf, se află în prima linie a frontului anti-SI.

Washingtonul ar putea să obțină ajutor de la BAHREIN, care găzduiește Flota a V-a americană, KUWAIT, care acordă facilități militare Statelor Unite, și QATAR, care pune la dispoziția americanilor baza aeriană de la Udeid și găzduiește CENTCOM, Comandamentul militar american însărcinat cu Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Însă atitudinea Qatarului nu este sigură, Doha fiind suspectată de Occident că finanțează grupări islamiste radicale.

Țările care fac parte din LIGA ARABĂ s-au angajat, de asemenea, să lupte împotriva terorismului și SI, la nivel "politic, securitar și ideologic", însă în mod individual, puține țări arabe prezentând detaliat amploarea implicării lor.