Președintele rus Vladimir Putin a transmis un mesaj pentru Uniunea Europeană: hai să lăsăm toate conflictele în urmă și să ne vedem de afaceri. Pe de altă parte, Putin încearcă să influențeze deciziile summit-ului NATO de la Varșovia, ce va avea loc între 8 și 9 iulie, prin intermediul liderilor unor state sensibile la „rugămințile“ și presiunile Moscovei, se arată într-o analiză Adevarul.
„Există câteva capitale europene care ar vrea să reia legăturile cu Rusia, sub o formă sau alta, iar Putin s-a prins de acest lucru, așa că speră să bage zâzanie printre statele membre”, spune pentru Bloomberg specialistul în relații diplomatice Joerg Forbrig.
Chiar și președintele Comisiei Europene, a cărui prezență la formul de afaceri de la Sankt Petersburg a fost criticată de mulți, a declarat că „problemele dintre cele două părți trebuie rezolvate urgent și că ar fi inutil, ba chiar periculos să ne prefacem că ele nu există”.
Sancțiunile UE expiră pe 31 iulie și statele membre trebuie să voteze în unanimitate prelungirea lor. Cel mai probabil, ele vor fi extinse cu încă 6 luni, dar apoi se va trage linie.
Germania a transmis luna trecută că există o frustrare în blocul comunitar, pentru că și afacerile comercianților de pe Bătrânul Continent sunt afectate, având în vedere că Rusia a interzis produsele din UE. Rusia tatonează terenul pentru a construi a doua conductă pe teritoriul Germaniei. Deși la nivelul UE se discută despre faptul că un nou gazoduct va crește dependența de resursele țării conduse de Putin, la Berlin a avut loc o schimbare a strategiei.
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a transmis că e posibil să relaxeze sancțiunile chiar și înainte ca planul de pace pentru estul Ucrainei să fie implementat 100%, dar doar dacă vor exista progrese semnificative din partea rușilor.
Germania ar beneficia foarte mult de pe urma noului gazoduct, care ar dubla capacitatea de livrare a gazelor venite de la ruși. Nerăbdătoare să reia afacerile cu rușii sunt și alte state din UE, precum Italia, Franța, Ungaria, Bulgaria, Grecia. Liderul de la Kremlin încearcă să găsească „avocați“ care să-i apere interesele și pentru summit-ul NATO.
Acestă reuniune are loc într-o perioada crucială pentru Alianță, „când plăcile tectonice ale securitații euro-atlantice s-au deplasat atât în Est, cât și în Sud“, după cum declara secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
„Noi punem deja în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective de la sfârșitul Războiului Rece. La Varșovia, vom trasa calea pentru adaptarea Alianței la noul mediu de securitate, astfel încât NATO să rămână pregătită să apere toți Aliații împotriva oricărei amenințări, indiferent de unde ar veni“, sublinia Stoltenberg.
Iar Putin știe acest lucru și încearcă să împiedice amplasarea de trupe aliate cât ai aproape de granițele sale. Ziarul „Stuttgarter Nachrichten“, citând o sursă din cercurile guvernamentale germane scria că președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel ar putea avea o întâlnire înainte de summitul NATO de la Varșovia . Potrivit sursei respective, „noua întrevedere va avea loc pentru a diminua tensiunea“.
Semnale că Berlinul vrea să-l menajeze pe Putin au venit și de la ministrul de Externe german. Acesta a spus că, „ceea ce ar trebui să evităm azi este să inflamăm situația cu strigăte războinice și zăngănit de săbii", criticând desfășurarea de forțe NATO în apropierea frontierelor Rusiei. Până și publicațiile „Bild“ și „FAZ“ au fost uimite de criticile dure ale ministrului german de Externe Frank-Walter Steinmeier la adresa NATO .
Astfel de declarații fac de obicei „propagandiștii Moscovei”, pentru a „confirma” că de deteriorarea relațiilor dintre Rusia și Occident se face vinovată NATO, scrie FAZ. De fapt, cauza „răcirii” relațiilor a fost o încălcare de către Rusia a tuturor principiilor care timp de zeci de ani au asigurat pacea și stabilitatea în Europa. „Nu NATO, ci Kremlinul a ocupat Crimeea și a delcanșat în estul Ucrainei un război. Republicile baltice nu se tem de NATO, ci de Moscova și, prin urmare, s-au alăturat Alianței Atlantice.
Înainte de anexarea Crimeei, NATO nu a jucat niciun rol militar în aceste țări, mai scrie publicația germană. „Chiar și cele patru batalioane care se vor desfasurate acolo, nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Steinmeier a numit pe bună dreptate exercițiul o paradă simbolică de tancuri. Cu ajutorul lor, NATO rezolva o problemă politică: da un semnal Moscovei că Occidentul nu va permite sa fie prins a doua oara cu garda jos, așa cum s-a întâmplat în Crimeea.
