Anunțul șoc făcut de Iran. Statele Unite sunt în alertă

Iranul a anunțat luni că rezervele sale de uraniu îmbogățit vor depăși de la 27 iunie limita impusă prin acordul nuclear încheiat în 2015 cu marile puteri, mărind presiunea după retragerea SUA din acest pact, transmite AFP.

‘Astăzi, numărătoarea inversă pentru a trece dincolo de cele 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogățit a început și, în zece zile, adică pe 27 iunie, vom depăși această limită’, a declarat Behruz Kamalvandi, purtătorul de cuvânt al Organizației iraniene pentru energie atomică, într-o conferință de presă.

Anunțul survine într-un context de tensiuni puternice în Iran și SUA, care și-au întărit prezența militară în Orientul Mijlociu pentru a răspunde presupusei ‘amenințări iraniene’, și acuză Teheranul că este responsabil de atacurile care au vizat joi două petroliere în Marea Oman, ceea ce acesta dezminte însă.

La un an după retragerea SUA din acordul de la Viena, Teheranul a anunțat pe 8 mai că a decis să nu mai respecte două limite la care consimțise: un plafon de 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogățit (UF6) și unul de 130 tone pentru rezervele de apă grea.

În aceeași zi, Teheranul a dat un ultimatum de 60 de zile statelor încă părți ale acordului pentru a-l ajuta să evite sancțiunile americane.

Considerând că nu i s-a dat satisfacție, regimul iranian a amenințat că va renunța la alte două angajamente.

Mai precis, președintele Hassan Rouhani a declarat că Iranul va înceta să respecte restricțiile convenite ‘cu privire la gradul de îmbogățire a uraniului’ și că va relua proiectul de construire a unui reactor de apă grea la Arak (centru), unde Kamalvandi a ținut conferința de presă.

Reactorul de la Arak a fost ‘înghețat’, conform acordului de la Viena, care impune de asemenea Teheranului să nu îmbogățească uraniul la un nivel de peste 3,67%, care este unul scăzut, mult sub cel de aproximativ 90% necesar pentru fabricarea unei arme atomice.

Potrivit lui Kamalvandi, deocamdată nu a fost luată ‘nicio decizie’ cu privire la ceea ce iranienii numesc ‘faza a doua’ a ‘planului de reducere’ a angajamentelor asumate în domeniul nuclear.

O decizie de punere în aplicare a acestei faze a doua este de resortul Consiliului suprem al securității naționale, prezidat de Rouhani.

Referitor la îmbogățirea uraniului, a mai indicat Kamalvandi, ‘am luat în considerare două scenarii’, ‘care merg de la o trecere la 3,68% până la orice alt procent în funcție de necesitățile țării’.

Cu privire la reactorul de la Arak, autoritățile dezbat încă dacă, la nevoie, să îl ‘regândească sau să îl repună în funcțiune’.

‘Dacă a fost nevoie de timp pentru a realiza prima etapă a planului ’ (privind stocurile de apă grea și de uraniu îmbogățit), ‘nu va fi nevoie decât de o zi sau două’ pentru o eventuală decizie de creștere a nivelului de îmbogățire a uraniului, a avertizat el.

Până acum, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a certificat faptul că Iranul a acționat în conformitate cu angajamentele din acord, însă, după anunțul de luni, această evaluare s-ar putea modifica.

Iranul acuză că nu obține beneficiile la care spera în urma acordului de la Viena. PIB-ul său este prognozat să scadă cu cel puțin 6% în acest an, potrivit estimării Fondului Monetar Internațional (FMI).

Israelul, prima reacție

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a cerut 'sancțiuni imediate' din partea comunității internaționale împotriva Iranului dacă acesta va depăși, așa cum a anunțat luni, limitele stocurilor de uraniu îmbogățit autorizate prin acordul din 2015, transmite AFP.

'Comunitatea internațională va trebui să impună imediat regimul de sancțiuni convenit în prealabil, dacă Iranul își pune în aplicare amenințările și încalcă acordul nuclear', a declarat Netanyahu, referindu-se la așa-numitul mecanism de 'snapback sanctions' inclus în acord.

'Israelul nu va permite Iranului să obțină arma nucleară', a adăugat el, în cadrul unei ceremonii la Ierusalim, potrivit biroului său de presă.

Iranul a anunțat luni că rezervele sale de uraniu îmbogățit va trece din 27 iunie dincolo de limita impusă prin acordul nuclear semnat în 2015 cu marile puteri și din care SUA s-au retras unilateral în mai 2018, restabilind și înăsprind sancțiunile împotriva Teheranului.

Acesta face presiuni asupra celorlalți parteneri din acord (Franța, Germania, Marea Britanie, China și Rusia) să îl ajute să atenueze efectele devastatoare ale sancțiunilor americane asupra economiei sale.