Alegeri prezidențiale Rusia. Lista cu principalii contracandidați ai lui Putin. Cine sunt oamenii cărora sistemul le-a pus "piedici"

Reuters prezintă o listă a candidaților care participă la scrutin, precum și o listă a celor care au vrut să candideze, dar nu au fost lăsați, relatează News.ro.

VLADIMIR PUTIN

Responsabil de toate pârghiile statului, actualul președinte Vladimir Putin (foto Profimedia), în vârstă de 71 de ani, este de așteptat să obțină cu ușurință o victorie zdrobitoare și un nou mandat de șase ani. Criticii Kremlinului spun că este un criminal de război autocrat care conduce prin frică, dar sondajele de opinie de acasă indică faptul că el este susținut de majoritatea rușilor, care îl consideră genul de lider dur necesar pentru a ține piept a ceea ce ei consideră că ar fi un Occident intruziv și expansionist.

Un institut de sondaje de stat a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că peste 75% dintre ruși sunt gata să voteze pentru Putin.

Fost locotenent-colonel KGB, Putin a fost numit președinte interimar în ultima zi a anului 1999 de către Boris Elțîn. El a avut apoi două mandate de patru ani, în perioada 2000-2008, înainte de a deveni prim-ministru în perioada 2008-2012. El a redevenit președinte în 2012, odată ce mandatele prezidențiale au fost prelungite la șase ani, și din nou în 2018. În 2020, au fost aduse modificări la Constituție care i-au permis lui Putin să îndeplinească încă două mandate de șase ani începând cu 2024. Asta înseamnă că ar putea rămâne la putere până în 2036.

NIKOLAI HARITONOV

În vârstă de 75 de ani, membru al camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Haritonov (foto Wikipedia) este candidatul oficial al Partidului Comunist, ai cărui candidați au terminat pe locul al doilea, la distanță, după Putin la fiecare scrutin prezidențial din 2000 încoace. Haritonov, un siberian, a mai candidat în 2004 și a obținut 13,8% din voturi, față de 71,91% pentru Putin.

Un institut de stat de sondare a opiniei publice a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că aproximativ 4% dintre ruși sunt pregătiți să voteze pentru el.

Agenția de știri de stat TASS l-a citat spunând că nu i-ar găsi nicio vină liderului de la Kremlin. "El (Putin) este responsabil pentru propriul său ciclu de lucru, de ce l-aș critica?", a declarat aceasta.

Haritonov susține ceea ce Putin numește operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, dar în trecut s-a opus unora dintre politicile interne ale partidului de guvernământ pro-Putin, Rusia Unită, aflat la putere. El se bucură de sprijinul lui Ghennadi Zâiuganov, liderul veteran al Partidului Comunist, în vârstă de 79 de ani.

LEONID SLUȚKI
Membru de rang înalt al Dumei de Stat, Leonid Sluțki (foto Wikipedia), în vârstă de 56 de ani, este liderul Partidului Liberal-Democrat al Rusiei (LDPR), ultranaționalist. El a preluat funcția de lider permanent al partidului după ce liderul veteran și zgomotos al LDPR, Vladimir Jirinovski, a murit în 2022. Sluțki, un obișnuit al televiziunii de stat, unde își exprimă opiniile anti-occidentale, încearcă să profite de popularitatea defunctului său predecesor în rândul rușilor, făcând campanie pe sloganul "Jirinovski continuă să trăiască".

Un institut de stat de sondaje a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că aproximativ 4% dintre ruși sunt gata să voteze pentru el.

Sluțki a prezidat mult timp Comisia pentru afaceri internaționale a parlamentului. El a vorbit despre necesitatea ca Rusia să câștige războiul din Ucraina și despre importanța menținerii prețurilor alimentelor la un nivel scăzut.

În 2018, un grup de jurnaliste l-au acuzat pe Sluțki de hărțuire sexuală. O comisie parlamentară l-a exonerat, dar acuzatoarele sale au susținut că a fost vorba de mituire.

VLADISLAV DAVANKOV

Vicepreședinte al camerei inferioare a parlamentului, Duma de Stat, și deputat al partidului politic Oameni Noi, la înființarea căruia, în 2000, a contribuit tatăl său, om de afaceri, Davankov (foto Wikipedia), în vârstă de 40 de ani, este cel mai tânăr candidat înregistrat și este laureat al mai multor distincții de stat, inclusiv una din partea lui Putin.

El a declarat că nu își va critica adversarii politici. Principalele sale sloganuri de campanie sunt "Da la schimbări!" și "E timpul pentru oameni noi!". Davankov a încercat să se poziționeze ca o persoană care se opune restricțiilor excesive asupra libertății personale a oamenilor și - în contextul politicii rusești - ca o persoană mai liberală.

Fără a menționa numele Ucrainei, el a declarat că este în favoarea păcii și a discuțiilor, dar în condițiile Moscovei și fără cedări de teritorii.

Peste 5% dintre ruși sunt gata să voteze pentru el, potrivit institutului de sondaje.

Și-ar fi dorit să candideze 

ALEKSEI NAVALNÎI (arhivă foto), care a murit la vârsta de 47 de ani într-o colonie penitenciară din Arctica, în februarie, dorea să devină președinte al Rusiei și a fost cel mai aprig critic intern al lui Putin. Susținătorii lui Navalnîi îl acuză pe Putin că l-a asasinat, lucru pe care Kremlinul l-a respins.

În timpul vieții, Navalnîi a acuzat Kremlinul că l-a ținut departe de politică, fabricând o serie de dosare penale împotriva sa - inclusiv pentru fraudă și extremism - pentru a-l încarcera.

Navalnîi l-a acuzat pe Putin că l-a otrăvit în 2020, lucru pe care Putin l-a negat.

Kremlinul l-a prezentat pe Navalnîi ca fiind un extremist susținut de SUA care urmărește să destabilizeze Rusia și care a comis infracțiuni reale. Principalii aliați ai lui Navalnîi sunt fie în închisoare, fie trăiesc în afara Rusiei.

Iulia, văduva acestuia, a făcut apel la rușii care îl susțin pe defunctul ei soț să se prezinte la secțiile de votare la 17 martie, la prânz, pentru a-și face cunoscute astfel  sentimentele. În trecut, Kremlinul a calificat astfel de apeluri drept "provocări".

BORIS NADEJDIN (foto Wikipedia), în vârstă de 60 de ani, a încercat să ducă o campanie de lungă durată pe o platformă anti-război, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) l-a descalificat în februarie.

Nadejdin îi surprinsese pe unii analiști prin criticile sale la adresa a ceea ce Kremlinul numește operațiunea militară specială din Ucraina, pe care candidatul a numit-o "o greșeală fatală" și despre care a spus că va încerca să o încheie prin negocieri.

Criticii Kremlinului spun că lui Nadejdin nu i s-ar fi permis nici măcar să facă campanie și să strângă semnături fără binecuvântarea autorităților, lucru pe care el l-a respins.

În cele din urmă, CEC a declarat că a găsit deficiențe în semnăturile pe care el și aliații săi le-au strâns în sprijinul candidaturii sale și că unele erau ale unor persoane decedate. CEC a declarat că Nadejdin nu a reușit, prin urmare, să strângă cele 100.000 de semnături autentice necesare pentru a deveni candidat. De atunci, acesta a contestat fără succes descalificarea sa la Curtea Supremă.

Fosta jurnalistă de televiziune Ekaterina Dunțova (captură foto), în vârstă de 40 de ani, a dorit să candideze la președinție și a cerut încetarea conflictului din Ucraina și eliberarea deținuților politici. Nefiind un nume cunoscut în interiorul Rusiei, oficialii electorali au descalificat-o în decembrie, invocând "numeroase încălcări" în documentele pe care le prezentase în sprijinul candidaturii sale. Încercările sale de a contesta decizia au eșuat.

Atunci când Dunțova a anunțat în noiembrie că a vrut să candideze, comentatorii au descris-o în diferite moduri ca fiind nebună, curajoasă sau ca făcând parte dintr-un plan pus la cale de Kremlin pentru a crea o aparență de competiție, mai arată sursa citată.