Profit în creștere spectaculoasă pentru Nuclearelectrica: compania a raportat un câștig net de aproape 1,18 miliarde de lei în primele șase luni din 2026. Rezultatul financiar este cu 36,6% mai mare comparativ cu semestrul I din anul trecut, deși producția și cantitatea de energie livrată în sistem au fost în scădere.
Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) a încheiat primele șase luni din 2026 cu rezultate financiare remarcabile. Compania a raportat un profit net de 1,18 miliarde de lei, consemnând o creștere de 36,6% față de aceeași perioadă din 2025. Rezultatul a fost obținut într-un context operațional atipic: volumul de energie livrat a scăzut semnificativ, însă performanța financiară a fost salvată de scumpea energiei pe piață și de eliminarea unei taxe impuse de stat.
Prețurile mai mari și eliminarea taxelor au suplinit scăderea vânzărilor
Pilonul principal al creșterii profitabilității a fost majorarea cu 12,7% a prețului mediu ponderat de vânzare a energiei electrice. Acest avans tarifar a permis creșterea veniturilor din exploatare la 2,0%, chiar dacă cantitatea totală de energie vândută a fost cu 11,7% mai mică comparativ cu semestrul I din 2025.
Un alt factor decisiv pentru bilanțul financiar pozitiv a fost reducerea la zero a cheltuielilor cu Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică (CFTE). În prima jumătate a anului trecut, această taxă cântărea peste 504 milioane de lei în conturile companiei. Eliminarea sa, ca urmare a neprelungirii cadrului legislativ OUG 6/2025 după data de 30 iunie 2025, a oferit o gură de aer oxigenat profitului operațional (EBITDA), care s-a majorat cu 33,7%, ajungând la o creștere absolută de aproape 395 de milioane de lei.
De asemenea, rezultatul financiar net a crescut cu 23%, susținut de un plus de 48,4% la capitolul veniturilor din dobânzi și al diferențelor valutare favorabile.
Costurile de exploatare au urcat cu peste 15%
Evoluția financiară pozitivă a întâmpinat însă presiuni din zona cheltuielilor operaționale. Excluzând amortizarea, deprecierea și taxa CFTE, costurile de exploatare au crescut cu 15,3% (+164 de milioane de lei) față de primul semestru din 2025.
Scumpirile operaționale au fost generate în principal de:
Achizițiile de energie din piață: Costul cu achiziționarea energiei electrice necesare pentru acoperirea deficitului sau a obligațiilor contractuale a explodat cu aproximativ 61%.
Mentenanța și reparațiile: Cheltuielile cu lucrările de reparații și întreținere s-au majorat cu 20%.
Alte costuri: Înregistrarea unei creșteri de 18% la alte cheltuieli de exploatare, determinată în special de majorarea contribuției virate către ANDR pentru dezafectarea facilităților nucleare.
Totodată, creșterea profitului impozabil a tras după sine o majorare cu 36,2% a cheltuielilor nete cu impozitul pe profit.
Scădere de 11,7% a energiei livrate în sistemul național
Din punct de vedere al producției fizice, semestrul I din 2026 a fost marcat de reduceri ale volumelor generate la CNE Cernavodă. Producția brută a celor două unități a fost de 4,52 milioane MWh, iar consumul propriu tehnologic a însumat 375 de mii MWh.
Centrala a înregistrat o perioadă de oprire simultană a ambelor unități între 10 mai și 30 mai, interval în care serviciile proprii au fost alimentate direct din Sistemul Energetic Național (SEN).
În total, energia electrică livrată în SEN în primele șase luni din 2026 a fost de 4,15 milioane MWh, în scădere cu 11,74% față de nivelul de 4,70 milioane MWh înregistrat în semestrul I din 2025. Scăderea a fost mai pronunțată în trimestrul al doilea, când livrările au coborât cu 23,4% de la an la an. Astfel, programul de producție netă aprobat de Consiliul de Administrație a fost realizat în proporție de 93,4%.
Incertitudini la Cernavodă în plin val de caniculă
Problemele tehnice de la centrală au continuat și în a doua jumătate a verii. Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată neplanificat de la Sistemul Energetic Național, iar conducerea nu a avansat încă un termen exact pentru repunerea sa în funcțiune.
Această oprire vine după ce Unitatea 1 fusese deja oprită la finele lunii iulie. Scoaterea temporară din funcțiune a reactoarelor a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%, suprapunându-se cu o perioadă de caniculă extremă și consum energetic ridicat la nivel național. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă acoperă în mod normal circa 20% din producția totală de energie electrică a României.
