Ministrul Investițiilor Europene contrazice cifrele de la Institutul Național de Statistică (INS) și spune că, deși unii „prezintă catastrofe”, economia României a performat bine.
"Întorcându-mă la cum s-a încheiat anul 2023. Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Național de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realității. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creștere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare, pe PIB provizoriu cel puțin I și cu siguranță la II vom vedea acest lucru. Economia românească nu este în regres. Sunt foarte multe voci. Este frumos să prezentăm apocalipse, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă și la prudență, dar de regulă are un efect negativ din perspectivă investițională", a declarat Adrian Câciu, la conferința "Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024", organizată de News.ro.
Economia României a crescut anul trecut cu 2%, iar în ultimul trimestru din 2023 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 1% față de același trimestru din 2022, însă a scăzut cu 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate în luna februarie de Institutul Național de Statistică (INS).
În trimestrul patru din 2023, PIB-ul a înregistrat pe serie brută o creștere cu 2,9% față de același trimestru din anul 2022.
Potrivit INS, pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,4%. Față de același trimestru din anul 2022, PIB-ul a înregistrat o creștere cu 1%.
De asemenea, Adrian Câciu a explicat că un deficit bugetar de 3% a însemnat tăierea de la investiții, iar acesta a însemnat sisteme publice subfinanțate.
"Trebuie toți de la această masă dar și din mediul economic și din mediul macroeconomic și mediul de analiză să înțelegem că, dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieșim din paradigma sărăciei. Paradigma sărăciei include în ea inclusiv acel deficit de 3% cu orice preț. O să încep abrupt cu această abordare ca să înțelegem unde suntem. De fiecare dată România, cel puțin de când a intrat în Uniunea Europeană, a înțeles Tratatul de la Maastricht, deși acesta a venit mult după dezvoltarea europeană, nimeni nu a făcut analiza țărilor dezvoltate, cum s-au dezvoltat și pe ce deficite s-au dezvoltat Germania, Olanda, Franța, Italia, Spania, dacă au avut 3%, dacă au avut 7%, dacă au avut 10%, dacă Planul Marshall a afectat sau nu vreo traiectorie de deficit din acesta înțeles în Tratatul de la Maastricht. Am acceptat acest drum și este un drum la care vom ajunge din nou, dar trebuie să și acceptăm care este costul deficitului de 3%. Pentru că la o țară care nu era dezvoltată, cum era România, acest deficit de 3% ar însemna să taie totdeauna de la investiții", a declarat Adrian Câciu.
