BNR vine cu vești proaste pentru români. Inflația va urca peste nivelul estimat, iar scumpirile primesc noi motoare

Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată marți, perspectivele privind evoluția prețurilor s-au deteriorat pe fondul scumpirii combustibililor și energiei, al creșterii cotațiilor materiilor prime și al evoluției cursului de schimb al leului.

Membrii Consiliului de administrație al BNR atrag atenția că presiunile asupra prețurilor sunt alimentate în special de factori care țin de ofertă, inclusiv de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an. În plus, incertitudinile privind evoluția petrolului și a altor materii prime mențin riscurile inflaționiste orientate în sus pentru perioada următoare.

BNR își revizuiește în sus perspectiva inflației pentru sfârșitul anului

Noua evaluare a Băncii Naționale indică o evoluție mai nefavorabilă a inflației decât cea anticipată în prognoza din august 2026. La acel moment, banca centrală estima că rata anuală a inflației va ajunge la 6,1% în decembrie 2026, după care urma să scadă treptat, până la 2,8% în iunie 2028.

Datele și analizele recente i-au determinat însă pe membrii Consiliului de administrație să anticipeze o traiectorie ascendentă a inflației până la sfârșitul acestui an, cu valori peste cele prevăzute anterior.

„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”, se arată în minuta ședinței de politică monetară.

Energia, combustibilii și materiile prime pun presiune pe prețuri

Potrivit BNR, înrăutățirea perspectivelor inflației pe termen scurt este provocată în principal de creșterea prețurilor la energie și la materiile prime. Printre factorii care contribuie la aceste evoluții se numără conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă înregistrată în acest an, cu efecte inclusiv asupra produselor agroalimentare.

Banca centrală indică și evoluția cursului de schimb al leului printre elementele care influențează perspectiva inflației. Modificările cursului pot afecta costurile produselor importate, iar scumpirea materiilor prime se poate transmite mai departe în prețurile bunurilor și serviciilor comercializate pe piața internă.

„S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”, se menționează în minută.

BNR avertizează asupra riscurilor unor noi scumpiri

Membrii Consiliului de administrație consideră că riscurile privind evoluția inflației rămân orientate în sens ascendent pe termen scurt. Principalele incertitudini sunt legate de evoluția cotațiilor petrolului și ale altor materii prime, în condițiile prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu.

Potrivit evaluării BNR, eventualele scumpiri pot influența prețurile din România atât direct, cât și indirect, inclusiv prin intermediul bunurilor intermediare și al produselor finite importate. Aceste evoluții pot majora costurile suportate de companii, cu posibile efecte asupra prețurilor finale plătite de consumatori.

„Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate. Au fost evidențiate însă și performanțele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și energiei asupra prețurilor unor bunuri și servicii”, se precizează în document.

Inflația a scăzut în august, după nivelul ridicat din iunie

Minuta ședinței BNR consemnează și evoluția recentă a inflației, care a înregistrat o scădere în lunile de vară. Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august 2026, de la 10,42% în iunie.

Această diminuare a venit pe fondul epuizării efectelor directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în anul precedent.

În același timp, inflația de bază, măsurată prin indicele CORE2 ajustat, a scăzut la 6,2% în august, comparativ cu 8,3% în iunie 2026. Evoluția a fost determinată de încetinirea ritmului de creștere a prețurilor alimentelor procesate și de temperarea dinamicii prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor.

Chiar dacă indicatorii au consemnat o reducere în perioada analizată, noile evaluări ale băncii centrale arată că presiunile generate de energie, combustibili și materiile prime pot influența din nou traiectoria prețurilor până la sfârșitul anului.

BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an

În ședința din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în unanimitate să păstreze neschimbate principalele dobânzi de politică monetară.

Astfel, rata dobânzii de politică monetară a rămas la 6,50% pe an. Dobânda pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept Lombard, a fost menținută la 7,50% pe an, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,50% pe an.

Totodată, Consiliul de administrație a hotărât să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.