Potrivit consilierului, carburantul este unul dintre domeniile unde o eventuală reducere de taxe „ar face mai mult rău decât bine” economiei.
Oficialul BNR recunoaște faptul că scumpirea energiei, pe fondul conflictului din Iran, are efecte în lanț în economie: „Prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni”. El avertizează că prețurile vor crește și vor încetini economia: „Numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice”.
Din cauza costurilor mai mari la combustibil, irigații și îngrășăminte, agricultura va fi printre cele mai afectate sectoare, ceea ce ar putea duce la producții mai mici și, implicit, la scumpirea alimentelor: „Lucrările agricole și irigațiile sunt afectate serios de prețul energiei, iar îngrășămintele s-ar scumpi foarte mult. De asemenea, din cauza problemelor de lichiditate, fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce și la diminuarea producției”
Statul are spațiu limitat de intervenție
În aceste condiții, deși alte state reduc taxe sau acordă subvenții, România are un spațiu limitat de intervenție, spune consilierul BNR. „Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori!”
Oficialul recomandă utilizarea transportului în comun ca soluție temporară pentru a reduce costurile: „Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun (…) asta dacă majorarea cu 50–100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare”
În cazul în care prețurile la energie vor continua să crească la nivel mondial, guvernul ar putea interveni cu măsuri țintite pentru a sprijini sectoarele cele mai afectate, consideră Rădulescu: „Dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori”.
„Cea mai severă constrângere a economiei românești”, așa este descris deficitul bugetar de Eugen Rădulescu. „Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent, o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB”, a precizat oficialul BNR, explicând că statul cheltuie mai mult decât încasează.
Oficialul BNR atrage atenția că problema nu este doar cât se împrumută statul, ci și la ce cost: „Dobânzile plătite de România pentru o datorie de 60% din PIB sunt mai mari decât cele plătite de Franța, pentru o datorie de peste 120% din PIB”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
Rădulescu: Responsabilii vor da vina pe actualul guvern
„Aștept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitatea de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților”, a transmis consiliertul guvernatorului BNR.
