Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, vineri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Decizia înseamnă că o eventuală reducere a ratelor pe care le plătesc românii poate veni doar din reducerea indicilor ROBOR și IRCC.
”Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2024, a hotărât următoarele:
- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an;
- menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, anunță BNR.
Rata anuală a inflației și-a accelerat peste așteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, în condițiile continuării încetinirii creșterii prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotației țițeiului.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1% în noiembrie, de la 11,3% în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaționiste mai extinse, al descreșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și în contextul scăderii dinamicii prețurilor importurilor.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 6,9% în luna noiembrie, de la 9,2% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în noiembrie la 11,2% și la 10,3%, de la 12,6% respectiv 11,4 la sută în septembrie.
Activitatea economică și-a încetinit semnificativ creșterea în trimestrul III 2023, la 0,9%, de la 1,6% în precedentele trei luni (variație trimestrială), dar mai puțin decât s-a previzionat, evoluție ce face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată.
În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit marginal în trimestrul III, la 1,1%, de la 1% în trimestrul II, rămânând astfel modest din perspectivă istorică, în condițiile în care variația stocurilor și-a majorat impactul contracționist deja foarte mare, iar aportul consumului administrației publice a devenit ușor negativ. Formarea brută de capital fix și-a reamplificat însă dinamica anuală la un nivel de două cifre în trimestrul III 2023, iar consumul gospodăriilor populației a înregistrat o creștere în termeni anuali după stagnarea din intervalul precedent. Totodată, exportul net a continuat să-și majoreze influența expansionistă, dată fiind continuarea creșterii ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunțate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a reaccentuat ușor declinul față de perioada similară a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanței veniturilor primare în trimestrul III, pe seama evoluției profiturilor reinvestite.
Cele mai recente date și analize indică o încetinire ușoară a ritmului trimestrial al PIB în trimestrul IV 2023, implicând totuși o creștere economică mai solidă în termeni anuali în acest interval decât cea previzionată anterior.
