Banca Națională a României majorează dobânda cheie. Pentru a doua oară, într-un interval de doar o lună

Totodată, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą0,75 puncte procentuale, de la ą0,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1% pe an.

Ca al BNR a menținut, marți, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Este a doua majorare a dobânzii cheie din ultima lună după ce, în 5 octombrie, BNR a anunțat creșterea acesteia la 1,5% pe an. Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an când Consiliul de Administrație al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Conform BNR, rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august și 3,94% în iunie.

Accelerarea creșterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluțiilor din prima parte a anului. Principala contribuție a aparținut, de această dată, majorării considerabile a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influențe venite din continuarea scumpirii combustibililor și din creșterea semnificativă a prețurilor legumelor în luna septembrie.

Potrivit BNR, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat mersul ascendent în trimestrul III, mărindu-se la 3,6% în septembrie, de la 2,9% în iunie. Evoluția reflectă efectele creșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, potențate, pe plan intern, de cererea sporită de bunuri și servicii manifestată ulterior relaxării restricțiilor de mobilitate și de ascensiunea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, cărora li s-a alăturat impactul scumpirii polițelor RCA în luna septembrie.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în septembrie la 3,6% și la 2,9%, de la 2,9%, respectiv 2,4% în luna iunie 2021.

BNR menționează că noile date statistice arată creșterea cu 1,9% a economiei în trimestrul II 2021 - ritm trimestrial relativ încetinit față de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decât s-a estimat anterior -, precum și majorarea mai pronunțată a dinamicii ei anuale, la 13,9%, de la -0,2% în trimestrul I, pe fondul efectului de bază asociat contracției severe suferite în perioada similară a anului trecut. Evoluția implică depășirea mai evidentă în acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum și mărirea ușor peste așteptări a excedentului de cerere agregată.

Creșterea variației anuale a PIB a fost susținută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporții considerabil diferite și ușor modificate față de estimările precedente.

Astfel, aportul aproape majoritar a venit din partea consumului privat, secondat la mică distanță de cel al variației stocurilor, în timp ce contribuții modeste au fost aduse de formarea brută de capital fix și de consumul administrației publice. În același timp, exportul net și-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, deși ceva mai puțin decât se estimase anterior, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil față de trimestrul I, sub influența relativei ameliorări a balanțelor veniturilor, rămânând însă superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

Conform băncii centrale, evoluțiile și analizele recente indică o încetinire mai pronunțată a creșterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent față de previziunile anterioare, ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrară creșterii ușoare anticipate în luna august. La nivelul de ansamblu al economiei este totuși de așteptat o reaccelerare a creșterii acesteia în trimestrul III, datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, precum și o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică.

Relevantă este menținerea, în iulie-august, la un nivel ridicat, dar semnificativ diminuat față de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației. Ritmul anual de creștere al producției industriale și cel al comenzilor noi în industria prelucrătoare au scăzut însă considerabil de la valorile foarte înalte consemnate în trimestrul II, iar activitatea din construcții a suferit un declin în termeni anuali. În același timp, exporturile de bunuri și servicii și-au redus consistent variația anuală în iulie-august și vizibil mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării puternice a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial. Deficitul de cont curent și-a diminuat totuși substanțial dinamica anuală în acest interval, cu aportul balanțelor veniturilor, rămânând, însă, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, cu peste 55% superior nivelului înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Evoluțiile de pe piața muncii au rămas relativ favorabile în primele două luni ale trimestrului III, dar în contextul acutizării unor probleme de aprovizionare și al scumpirii energiei, precum și al incertitudinilor sporite legate de situația epidemiologică. Acestea au afectat angajările în diferite sectoare ale economiei, precum și evoluția ratei șomajului BIM, care și-a întrerupt în acest interval trendul descendent, crescând ușor față de luna iunie, dar revenind în septembrie la 5,0%.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în octombrie, atingând maxime ale ultimelor 17 luni, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat considerabil parcursul ascendent pe întreg spectrul de scadențe, inclusiv în contextul persistenței tensiunilor politice interne și al trendului crescător al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate și din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul înalt atins la mijlocul lunii precedente, receptând și influențele calmării volatilității pe piața financiară internațională.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce pe palierul de două cifre în septembrie, ajungând la 13,4%, de la 12,8% în august, în condițiile unei activități intense de creditare în monedă națională, susținută inclusiv de programe guvernamentale. Componenta în lei și-a accelerat astfel creșterea până la 18,4% în septembrie - cea mai înaltă valoare din mai 2016 - de la 17,5% în august, iar ponderea ei în total s-a mărit la 71,6%.