Sărbătoare 16 august -Zi mare în calendarul ortodox și astăzi - Cruce cu negru

Sarbatoare
Puțină lume știe că și în data de 16 august e sărbătoare mare pentru credincioșii din România.
Ortodoxe
Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid
Greco-catolice
Aducerea de la Edesa la Constantinopol a icoanei nefăcute de mână a Domnului nostru Isus Hristos; Sf. m. Diomid
Romano-catolice
Ss. Ștefan, rege; Rochus, pelerin
Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă și cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și Sfetnicul Ianache sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 16 august.
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu s-a născut în ziua de 15 august, anul 1654, părinții săi fiind postelnicul Matei Brâncoveanu și doamna Stanca din familia Cantacuzino. A primit o educație temeinică de la unii dintre cei mai mari dascăli ai vremii și a fost promovat de tânăr în dregătorii însemnate. După moartea domnitorului Șerban Cantacuzino, începând cu data de 29 octombrie 1688, a urcat pe tronul Țării Românești, fiind uns în această demnitate de către mitropolitul Teodosie.
"Luând în ajutor pe Hristos, Împăratul veacurilor și având pildă pe vrednicii săi înaintași, Constantin voievod, își începu slăvita domnie punând temelia celei mai mari mânăstiri ctitorite de el, cea de la Hurezi, unde și-a pregătit și loc de veșnică odihnă. Nenumărate sunt însă bisericile și mănăstirile ridicate sau înzestrate de milostivul și evlaviosul domnitor pe tot cuprinsul Țării Românești.
Dărnicia și purtarea de grijă a evlaviosului Voievod Constantin Brîncoveanu nu se vor opri însă la hotarele Țării Românești, ci se vor întinde și la frații români din Moldova și din Transilvania, fiind vrednice de pomenit și multele ajutoare trimise dreptcredincioșilor creștini aflați în suferință pe meleagurile siriene, caucasiene și arabe, precum și la toate locurile sfinte ale Răsăritului" (Viețile Sfinților).
În Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Hristos (Săptămâna Mare din aprilie 1714), Constantin Vodă Brâncoveanu, împreună cu fiii săi și cu sfetnicul său de încredere, Ianache, a fost arestat și dus la Constantinopol, în capitala Imperiului Otoman, unde timp de mai multe luni a fost torturat.
În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, când Dreptcredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, a primit sfârșit mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul său, Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare, la Constantinopol, în anul 1714.
Trupurile martirizate au fost apoi aruncate de necredincioși în mare, de unde au fost culese de creștini milostivi, care le-au îngropat în taină, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica Mănăstirii Maicii Domnului.
Osemintele Sfântului Voievod mucenic au fost aduse în țară în 1720 de către doamna Marica și înmormântate în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitoria sa, unde de atunci și până în zilele noastre veghează lumina candelei care amintește locul de odihnă al Voievodului.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în zilele de 20-21 iunie 1992, l-a canonizat pe Voievodul martir, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii și rudenia sa, Ianache, trecându-i în rândul sfinților, cu zi de prăznuire în calendar la 16 august.
* Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic s-a născut în jurul anul 1750, în satul Valea Jidonului în Transilvania. În Moldova a ajuns în contextul uniației care a provocat revolta românilor ortodocși.
A fost ucenic al Cuviosului Paisie Velicicovschi, la Mănăstirea Dragomirna. Când Sfântul Paisie s-a mutat cu obștea la Mănăstirile Secu și Neamț, a venit și Cuviosul Iosif, care, la recomandarea starețului, a fost călugărit și hirotonit ieromonah.
După anul 1785, Cuviosul Iosif a fost rânduit să pună bazele Mănăstirii Varatic. La Mănăstirea Varatic a devenit ctitor al celor două biserici de la începutul mănăstirii, al celei din lemn (1785) și apoi din zid (1808-1812), ambele cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului'.
Pentru viața sa sfântă, Dumnezeu l-a înzestrat pe Cuviosul Iosif cu darul facerii de minuni și al izgonirii duhurilor necurate. Cuviosul părinte a trecut la cele veșnice la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii 'Adormirea Maicii Domnului' de la Mănăstirea Văratec.
Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec a fost trecut în rândul sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 5-7 martie 2008, iar proclamarea canonizării a avut loc în data de 5 iunie, la Mănăstirea Neamț.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

























