Sărbătoare importantă în data de 14 aprilie în calendarul ortodox din România.
Ortodoxe
Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului; Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei ; Sf. Mc. Tomaida
Greco-catolice
Sf. ap. Aristarh, Pud și Trofim - apostoli din cei 70
Romano-catolice
Joia Sfântă (Cina Domnului)
Ss. Tiburțiu, Valerian și Maxim, m.; Liduina, fc.; Fer. Isabela, fc. m.
Sfântul Ierarh Pahomie, episcopul Romanului, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 14 aprilie.
S-a născut în jurul anului 1660, în Gledin, județul Bistrița-Năsăud, în familie de preot. A fost călugărit la Mănăstirea Neamț, hirotonit ierodiacon și ieromonah, la scurt timp a fost ales mare eclesiarh, apoi egumen al acestui așezământ monahal.
La începutul secolului al XIII-lea a plecat pentru doi ani la Kiev și Rostov. Reîntors în Moldova s-a așezat într-o "sihăstrie" în apropierea Mănăstirii Neamț.
În 1707 a fost ales episcop al Romanului; la sfârșitul anului 1713 s-a retras din scaunul arhieresc, iar în 1717 a plecat din nou la Kiev, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A trecut la Domnul în anul 1724, pe când se afla în Lavra Pecerska din Kiev.
Este unul dintre reprezentanții de frunte ai spiritualității monahale românești.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 14-15 noiembrie 2006, a aprobat canonizarea Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, având ziua de sărbătorire pe 14 aprilie.
* Sfântul Martin Mărturisitorul a fost ales în scaunul episcopal al Romei în anul 649, s-a aflat în mijlocul evenimentelor cauzate de erezia monotelită.
Cu un an înaintea întronizării sale a fost emis un edict dogmatic numit "Typos", promovat de împăratul Constans al II-lea (641-668), prin care se încerca un compromis între dogma ortodoxă și erezia monofizită, determinând astfel erezia monotelită (conform căreia în Iisus Hristos nu a existat decât o voință, cea divină).
Sfântul Martin a convocat un sinod în Palatul Lateran din Roma, prin care a condamnat atât edictul în cauză cât și monotelismul ca erezie. Pentru acțiunile sale împotriva monotelismului, Sfântul Martin a fost arestat și a fost ținut în captivitate un an, după care a fost trimis la Constantinopol, pentru a fi judecat.
A fost condamnat la moarte pentru înaltă trădare, condamnarea i-a fost comutată la exil pe viață, în insula Cherson, unde Sfântul Martin a murit după doi ani.
