ZIUA MUNCII - întoarcere în timp: anul 1886
În ziua de 1 mai 1886, circa 300.000 de muncitori din întreaga Americă au ieşit în stradă, cerând ca ziua de lucru să aibă opt ore. În Chicago, epicentru al mişcării, s-au strâns 40.000 de oameni. Anarhiştii, cu discursurile lor mobilizatoare şi viziunea lor revoluţionară, au câştigat în scurt timp simpatia muncitorilor, dar şi ura industriaşilor, a afaceriştilor.
ZIUA MUNCII - La sfârşit de secol XIX, protest violent al muncitorilor americani
Cu anarhiştii în frunte, demonstraţia a căpătat, uneori, accente violente. Şi numărul muncitorilor care hotărau să se alăture mişcării creştea, ajungând la 100.000. De la 2 mai 1886, timp de şase luni, bătăile dintre poliţie şi grevişti au devenit obişnuinţă. În acea zi, muncitorii din Metal Workers Union au aruncat cu pietre spre poliţişti, iar aceştia au răspuns cu focuri de armă. Cel puţin doi muncitori au murit.
ZIUA MUNCII - Diversiunea de la Chicago
Anarhiştii au anunţat, pentru ziua ce urma, o întâlnire publică, pentru a discuta despre brutalitatea poliţiei. Totuşi, din cauza vremii şi a proastei răspândiri a anunţului, doar 3.000 dintre muncitori au venit a doua zi la locul stabilit, Piaţa Haymarket. Muncitorii au venit cu familiile şi copiii, iar la întâlnirea a ţinut să fie prezent şi primarul din Chicago.
În timpul discuţiilor, doi detectivi au sosit la poliţie şi au anunţat că liderii muncitorilor folosesc limbaj ce instigă la violenţă. În timp ce poliţia risipea mulţimea, o bombă a explodat în zona forţelor de ordine. Imediat, poliţia a tras înspre grevişti. Oficial, 7 sau 8 muncitori au murit (deşi unele mărturii anunţă mai mulţi), iar 40 au fost răniţi. 8 poliţişti şi-au pierdut viaţa, dar numai unul dintre ei din cauza bombei. Ceilalţi au fost victimele colegilor lor poliţişti, care au tras fără ţintă în mulţimea din faţa lor.
8 anarhişti au fost condamnaţi pentru crimă. Patru au fost spânzuraţi în ziua de 11 noiembrie 1887, unul s-a sinucis înainte de execuţie, iar trei au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă. Juriul a fost format numai din oameni de afaceri, într-un act de justiţie scandalos de corupt. Mai târziu, s-a dovedit că niciunul dintre cei opt (unii nici măcar nu se aflau la protest) nu era vinovat de atentat. În fapt, explozia fusese pusă la cale chiar de poliţie, nu de anarhişti.
ZIUA MUNCII, marcată de demonstraţii în Germania:
ZIUA MUNCII - Originile programului de 8 ore
În memoria celor opt şi a altor muncitori care au murit, s-a hotărât ca 1 Mai să fie Ziua Muncii. Că regimurile comuniste au folosit "Ziua Muncii" pentru propagandă e altceva. Cert e că, atunci, oamenii au obţinut zile de lucru de opt ore, fără reducerea salariilor. Acum, 1 Mai este sărbătorită ca Ziua Muncii în multe state ale lumii. În istoria americană, evenimentele au rămas în amintire ca May Day, dar, astăzi, americanii petrec Ziua Muncii în prima zi de luni din luna septembrie (Labour Day).
Noul logo al Google - reprezentat sub forma unei animaţii - prezintă cinci persoane care muncesc. O femeie lucrează la un computer plasat pe o masă lipită de prima literă din cuvântul Google. Un alt personaj este un grădinar care udă cu o stropitoare un pom care creşte deasupra primei litere "G" a cuvântului Google.
Cel de-al treilea personaj din noul logo vopseşte cu o pensulă prima literă "O" din cuvântul "Google". Un pilot pilotează un elicopter care zboară deasupra logoului, în timp ce o femeie lăcătuş mecanic stă pe litera "L" şi are în mână un instrument pentru strâns şuruburi. Totodată, deasupra literei "E" din cuvântul "Google" este plasată o antenă de satelit.
În fostele țări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale. De asemenea, naziștii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiții. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunității naționale germane, promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
ZIUA MUNCII în România
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulți ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivități propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
Anul acesta, Guvernul a decis ca zilele de 2 şi 3 mai să fie declarate drept zile libere pentru salariaţii din sectorul public, pentru ca ziua de 1 mai să fie legată de Sărbătoarea de Paşte, din 5 mai.
Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.
Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.
