Fostele unități militare, devenite între timp inactive, au sclipit în ochii afaceriștilor români. Odată ce au pus mâna pe terenurile Armatei, au ridicat adevărate imperii pe locurile unde cândva soldații români se antrenau în eventualitatea izbucnirii unui conflict armat. Vă arătăm într-un nou reportaj marca Realitatea TV cum banii se pot înmulți chiar și peste filele îngălbenite ale istoriei. Și dacă unii au ales profitul, alții n-au fost în stare nici măcar să păcălească puseul dărniciei care a pus stăpânire pe Ministerul Apărării Naționale. Unii dintre cei care au fost la conducerea instituției le-au pus în brațe primăriilor suprafețe de teren generoase, direct proporționale cu nepăsarea. În Capitală, de exemplu, în sectorul 5, se anunțau proiecte ce n-a văzut Parisul.
În anul 2011, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, și primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, se plimbau pe străzile Bucureștiului anunțând în gura mare, schimbarea la față a sectorului "care este". O grădiniță, o școală, un spital, o secție de Poliție și peste 10.000 de locuințe în parteneriat public-privat, pentru militari și civili, aveau să răsară peste noapte în zonele Antiaeriană și Ghencea. Vorbim despre terenuri de sute de hectare, pe care au fost unități militare, devenite între timp inactive, și pe care Armata le-a împărțit ca pe marile moșii boierești.
Proiectul în sine s-a dus pe apa sâmbetei, la fel ca investitorii americani. Tot ce a rămas este coerența... în minciună!
În urmă cu șapte ani, Ministerul Apărării Naționale a transferat un teren de peste 100 de hectare în administrarea Primăriei Sectorului 5. La acea vreme, edilul Marian Vanghelie promitea aici un mare cartier ANL, câtă frunză, câtă iarbă.
Deși au promis marea cu sarea, autoritățile nu au construit nici astăzi nimic. În continuare ceea ce vedeți aici este ca în prima zi, un teren dezafectat.
Multrâvnitul teren, sedus și abandonat, ar putea intra acum în patrimoniul Primăriei Capitalei, cea care și-l dorește în administrare pentru a dezvolta un nou proiect, de data aceasta, poate, cu succes.
Poate vă întrebați de ce se hazardează Primăria Capitalei să pună mâna acum pe terenul din Antiaeriană când statul e sărac lipit și nu e în stare să construiască nimic? Ei bine, iată! Dacă bani prin programul ANL nu prea sunt, iar parteneriatul public-privat scârțâie din toate încheieturile în lipsa unor norme de aplicare, există posibilitatea închirierii terenului către dezvoltatori. Câștigul pentru ambele părți ar fi iminent, spun experții imobiliari.
Alt teren, aceeași minciună. Lacom și cu vise îndrăznețe, Marian Vanchelie nu s-a mulțumit doar cu suprafața de peste 100 de hectare din Șoseaua Antieriană. A vrut una încă pe atât și în Ghencea. Tot pentru locuințe ANL. Ochit-primit-mulțumit! Rezultatele?!
În anul 2010, ministrul Apărării la acea vreme, Gabriel Oprea, și Elena Udrea, ministru al Dezvoltării, au lansat un mare proiect rezidențial în cartierul Ghencea, pe o suprafață de teren de peste 100 de hectare, unde cândva a existat o unitate militară iar terenul a devenit, în timp, dezafectat. S-au gândit să-i cedeze în administrare această suprafață lui Marian Vanghelie, respectiv Primăriei Sectorului 5. Vanghelie s-a angajat la acea vreme că va face un mare ansamblu rezidențial pentru militari dar și civili, într-un parteneriat public-privat. Pentru că banii de stat nu erau suficienți, Vanghelie se lăuda atunci că va căuta investitor în America. Însă, între timp, nimic din toate aceste promisiuni nu s-au întâmplat. În alte dosare, Marian Vanghelie a ajuns la pușcărie, nicidecum în America, iar terenul arată ca și atunci, în paragină.
După aproape șapte ani, oficiaii ministerului Dezvoltării devoalează cronica unui eșec anunțat în stil populist chiar de Elena Udrea.
"Având în vedere nivelul resurselor bugetare alocate programului, începând cu anul 2010, ANL a fost în imposibilitatea demarării procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proiectare și lucrărilor de execuție, astfel că investițiile propuse a se realiza pe terenurile transmise autorităților publice locale de către Ministerul Apărării Naționale nu au putut fi realizate cu respectarea prevederilor Hotărârilor de Guvern emise în acest sens", explică oficialii ministerului într-un răspuns pentru Realitatea TV.
Deși n-a făcut nimic din ce a promis, Primăria Sectorului 5 a rămas și acum cu suprafețele grandioase din Șoseaua Antiaeriană și Bulevardul Ghencea. Hotărârile de guvern de la acea vreme au presupus doar efectuarea transferului. Nu s-au impus însă și deadline-uri pentru finalizarea proiectului, așa cum a fost în cazul Primăriei Sectorului 2, pentru terenurile din orașul Pantelimon și strada Fabrica de Glucoză.
Multe dintre terenurile Armatei au fost înstrăinate, fără câștig pentru statul român.
S-au făcut zeci de analize și hărți pentru fiecare teren în parte. În zadar. Documentele, considerate secrete, zac și acum sertarele Ministerului Apărării, fără ca nimeni din conducerea statului să fie interesat de ele. Ministrul de la acea vreme, Corneliu Dobrițoiu, ne-a explicat că intenționa să semnaleze atât parchetul, în situațiile care vizau ilegalitați cu transferurile, dar și să gestioneze eficient suprafețele de teren rămase încă la Armată. Vorbim de peste 1.500 de hectare care nu fuseseră împărțite clientelei politice. De pildă, ele puteau fi administrate de AVAS care să le vândă apoi prin licitații publice. Cu resursele obținute, România ar fi plătit cu banii jos avioanele F-16.
România nu este singura țară din Europa care are infrastructură în exces. Din păcate, însă, nu știm ce să facem cu ea. Și nici nu vrem. Polonia, de exemplu, a adus 420 de milioane de euro la bugetul Armatei de la înființarea Agenției Proprietăților Militare, în 1996, cea care valorifică terenurile nefolosite ce aparțin ministerului apărării polonez. În prezent, Agenția deține peste 2.400 de poligoane, terenuri de instrucție, aerodromuri sau situri istorice care ar putea fi valorificate și care ar duce la mărirea bugetului Armatei. Cât despre terenuri ce ar putea fi date unor primării...
"În unele cazuri bine fundamentate, fostele terenuri militare sunt vândute autorităților locale fără licitație. Până acum Agenția Proprietăților Militare (APM) a valorificat în acest fel aproximativ 3.300 de hectare, în valoare de 500 de milioane de zloți, făcând un profit de 250 de milioane de zloți", a transmis ministerul Apărării din Polonia într-un răspuns acordat REALITATEA TV.
Una dintre cele mai interesante tranzacții este Aeroportul Modlin din Varșovia. Mai multe zone din fostul aerodrom militar au fost vândute prin Agenția Proprităților Militare. Astfel că de cinci, Modlin funcționează ca aeroport civil cu aproximativ trei milioane de pasageri pe an, iar Agenția a devenit cel mai mare acționar al aeroportului.
Dar până la a ajunge să obțină profit din infrastructura în exces, ministerul Apărării din România ar trebui măcar să știe pentru ce dă anumite terenuri și să aibă siguranța realizării proiectelor, ceea ce în foarte multe cazuri nu s-a întâmplat. Într-un nou reportaj marca Realitatea TV vă vom spune cum se distrugea tehnica militară odată cu dezafectarea unităților și cum șefi de stat major au ajuns să fie condamnați la închisoare. De asemenea, vă vom arăta și foste unități militare transformate în sediile unor companii de renume mondial, în timp ce altele au devenit birouri pentru instituții cunoscute ale statului.
Reporter: Andreea Dăscălescu
Imagine: Marian Mic, Calin Buda, Dragos Stoian, Petrica Baboia, Vali Dinu, Mihai Angiu
Montaj: Sorin Niculae
