Pământul s-ar putea confrunta cu o mini-perioadă glaciară începând din 2030 din cauza schimbărilor în ciclurile de activitate ale Soarelui, apreciază o echipă de cercetători într-un studiu apărut în Royal Astronomical Society și preluat de 7sur7.be. Potrivit oamenilor de știință, activitatea solară va scădea cu 60% între 2030 și 2040, determinând o 'mini-perioadă glaciară', asemănătoare cu cea care a afectat planeta între 1645 și 1715. În cursul acelei perioade, numită mica eră glaciară, iernile erau deosebit de grele, iar verile, foarte scurte în Europa și America de Nord, notează Agerpres.
Mica eră glaciară din Evul Mediu, o perioadă de răcire a temperaturii care a afectat Vestul Europei, a durat între anii 1550 și 1850, potrivit NASA. Specialiștii au anunțat că mini-glaciațiunea care ar putea veni acum este una mai mică.
Dar cum au trecut oamenii prin precedenta perioadă de răcire? Se știe, evident, că iernile au fost foarte friguroase și au ținut mai mult. Printre consecințe: coloniștii din Groenlanda au dispărut, orășele din Alpi au fost distruse de extinderea ghețarilor, potrivit The Guardian. Canalele și râurile din Marea Britanie erau frecvent înghețate. Reducerea temperaturii se simțea și în timpul verilor, care erau răcoroase și umede.
Mica glaciațiune a avut un efect negativ asupra activității economice și asupra agriculturii în mod special. Prin urmare, mai multe perioade de foamete au avut loc în unele regiuni.
Dincolo de datele din documente, au rămas și imagini din perioadă cu pricina. Nu fotografice, firește. Peisaje cu ierni geroase și așezări înghețate au fost surprinse de pânzele pictorilor vremii. Reprezentativ este probabil Pieter Bruegel cel Batrân și tabloul său "Vânători în zăpadă", imaginea iernii absolute într-un orășel din Țările de Jos. Tamisa înghețată apare în două dintre tablourile lui Abraham Danielsz, un olandez care a pictat o mare parte a vieții la Londra.
Profesorul Hans Neuberger, fostul șef al catedrei de Meteorologie la Universitatea din Pennsylvania, a analizat mai bine de 12.000 de tablouri din perioada micii glaciațiuni pentru a-și demonstra teoria potrivit căreia picturile pot oferi o măsurătoare destul de corectă a temperaturii.
