„În România, poporul a votat în sfârşit, liber, cu capul şi cu inima. Ce consideraţie pentru «stăpânii» de la Bruxelles şi pentru trucurile lor murdare! Bravo, George Simion!”, a scris pe X Matteo Salvini, care criticase anterior anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Asociat la guvernare cu partidul Giorgiei Meloni, partidul Lega al lui Matteo Salvini nu face parte, în Parlamentul European, din acelaşi grup politic cu AUR sau cu Fraţii Italiei al premierului italian. Partidul lui Salvini este din grupul „Patrioţilor” (din care mai fac parte Fidesz-ul lui Viktor Orban şi Rassemblement National al lui Marine Le Pen), în timp ce AUR şi formaţiunea Giorgiei Meloni sunt în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.
În acest climat, primul tur a înregistrat o participare naţională de 53,16%, în creştere faţă de votul anulat din noiembrie. Mobilizarea diasporei a fost deosebit de semnificativă, aproape un milion de români votând în cele trei zile dedicate votului din străinătate. Este un număr record, care putea avea o pondere decisivă în special în stabilirea locului al doilea. În ciuda atenţiei mediatice acordate exit poll-urilor, fiabilitatea acestora este înoielnică. Potrivit analizelor institutelor şi jurnaliştilor independenţi, aproximativ 50% dintre alegători au refuzat să declare pentru cine au votat, reducând fiabilitatea proiecţiilor. Un fenomen similar s-a produs în noiembrie 2024, când datele la ieşirea de la urne s-au dovedit profund eronate, contribuind la delegitimarea votului, care a fost ulterior anulat.
