Noua strategie schimbă filosofia sistemului: fondurile urmează pacientul, nu laboratorul. Dacă un centru termină bugetul alocat, sumele necheltuite de alte unități vor putea fi redirecționate acolo unde există cerere.
Măsura ar trebui să pună capăt situațiilor absurde în care unele laboratoare epuizau fondurile rapid, iar altele rămâneau cu bani nefolosiți.
„Banii rămași necheltuiți se pot folosi acolo unde există cerere. Această măsură are rolul de a pune capăt situațiilor în care pacienții erau nevoiți să plătească din buzunar pentru servicii la care aveau dreptul”, au precizat surse din cadrul autorităților sanitare.
Prioritate pentru cazurile grave
Reforma vine însă cu un nou cadru de prioritizare. Medicii de familie vor grupa analizele în funcție de afecțiune și severitate, aplicând protocoale standardizate. Astfel, bolnavii cronici și pacienții cu simptome acute vor avea prioritate, în timp ce cazurile de rutină vor fi planificate în funcție de disponibilitate.
Scopul noilor reguli este o utilizare corectă a fondurilor publice, fără blocaje sau abuzuri.
Urmează schimbări pentru RMN și CT
CNAS vrea să aplice același model și pentru investigațiile de înaltă performanță, precum tomografiile computerizate (CT) și rezonanța magnetică (RMN). Aceste servicii costă mult mai mult, un RMN poate depăși 1.200 de lei, iar implementarea va fi treptată, începând cu pacienții oncologici și urgențele medicale majore.
Prin această reformă, autoritățile promit transformarea sistemului de asigurări dintr-unul birocratic într-un mecanism flexibil și centrat pe pacient, care să pună capăt „loteriei” fondurilor blocate și să ofere acces real la servicii esențiale.
