Valeriu Gheorghiță, informații VITALE despre apariția miocarditei după vaccinarea anti-Covid. Când este mai FRECVENTĂ această afecțiune a inimii

"Ceea ce vom face în perioada următoare este să comunicăm mai intens pe această temă, cu preponderență pe populația tânără, inclusiv copiii, tocmai pentru a oferi suficiente informații părinților legat de profilul de siguranță al vaccinurilor, de eficacitate, de eficiență, de beneficiile directe și indirecte, dar și de această problemă particulară legată de riscul de miocardită. Miocardita este o inflamație a mușchiului cardiac care nu este specifică vaccinării împotriva COVID-19, ea este găsită ca potențială reacție adversă și la alte tipuri de vaccinuri și care este în mod obișnuit cauzată de mai mulți agenți infecțioși - virali, bacterieni, parazitari, fungi. Are o cauză multiplă, sunt multiple cauze care pot determina această inflamație a mușchiului cardiac, sunt cauze infecțioase sau neinfecțioase", a afirmat Gheorghiță, într-o conferință de presă în care a fost întrebat despre temerile părinților cu privire la faptul că, după administrarea vaccinului anti-COVID, copiii ar putea face miocardită.

Potrivit acestuia, există o frecvență "ușor mai crescută la persoanele de sex masculin cu vârsta de până în 30 de ani după administrarea dozei a doua".

"În mod particular pentru vaccinurile împotriva COVID-19, la vaccinurile pe bază de ARN mesager s-a observat că la persoanele cu vârsta sub 30 de ani și mai ales la persoanele de sex masculin există o frecvență ușor mai crescută decât frecvența întâlnită în populația generală, după administrarea dozei doi din schema de vaccinare. În general, timpul apariției este la două-trei zile după administrarea dozei doi, dar există o supraveghere, în general, de până la 28 de zile. Dar cele mai multe cazuri raportate au fost în primele șapte zile după administrarea dozei doi", a explicat șeful CNCAV.

Mediul a arătat însă că evoluția a fost ușoară în toate cazurile, în sensul în care durata de spitalizare a fost de două până la patru zile:

"Comparativ, sunt aici din ce în ce mai multe date științifice deja disponibile și publicate și care au stat și la baza efectuării unui raport risc-beneficiu atunci când Agenția Americană pentru Alimente și Medicamente a autorizat vaccinul de la compania BionTech/Pfizer, în sensul în care s-a comparat evoluția miocarditei după vaccinare cu evoluția miocarditei din COVID și evoluția miocarditei clasice și, din acest punct de vedere, evoluția miocarditei după vaccinare a fost foarte bună. Practic, în toate cazurile, în primele cinci zile s-a recuperat complet - adică modificările care au survenit la nivelul activității cardiace - spre deosebire, de pildă, de miocardita clasică, unde la trei săptămâni abia 75% dintre persoane recuperaseră această funcție cardiacă.

"În general, miocardita apare la această grupă de vârstă. (...) Este o inflamație a cordului care este specifică acestei grupe de vârstă tânără. Frecvența este rară, este raportată în momentul de față de unu până la cinci cazuri la 100.000 de doze administrate. Este foarte important să se facă o monitorizare corectă a persoanei care eventual se prezintă cu semne care ar putea să indice această suspiciune. Există o triază, un pachet de trei semne care să ridice suspiciune: în general este durerea în piept, palpitații, senzație de oboseală. În majoritatea cazurilor, tratamentul constând în repaos la pat și supraveghere și anumite tratamente în funcție de recomandarea medicului cardiolog".

Valeriu Gheorghiță a mai spus că evoluția miocarditei este mai prelungită în contextul infectării cu COVID-19 față de cea ulterioară vaccinării.

Miocardita este o afecțiune a inimii care constă în inflamarea mușchiului cardiac (miocardul). Astfel, inima nu mai este irigată corespunzător cu sânge și apar simptome precum puls cardiac accelerat sau neregulat, dureri în piept, oboseală sau dificultăți de respirație. În cazuri severe, astfel de manifestări pot favoriza dezvoltarea cheagurilor de sânge, care pot cauza infarct sau accident vascular cerebral.