Nicolas Schmit, fost comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat într-un interviu pentru Politico că „modul prezidențial” în care von der Leyen conduce instituția „nu face bine Europei”.
„Am impresia că comisarii sunt acum în general reduși la tăcere”, a spus Schmit, adăugând că sistemul extrem de centralizat și prezidențial „nu este bun nici pentru Colegiu, nici pentru Comisie și nici pentru Europa în general”.
Critici din interiorul și din afara Comisiei
Schmit, care a reprezentat Luxemburgul în Comisie între 2019 și 2024, a fost candidatul Partidului Socialiștilor Europeni (PES) la alegerile europene din 2024.
Deși socialiștii sperau la reînnoirea mandatului său, guvernul de la Luxemburg a ales în cele din urmă să-l trimită în Comisie pe Christophe Hansen, membru al Partidului Popular European, formațiunea politică a Ursulei von der Leyen.
În prezent, Schmit conduce Fundația pentru Studii Progresiste Europene, think-tank-ul PES, și se numără printre mai mulții foști membri ai Colegiului care au criticat modul de lucru al președintei Comisiei.
Michel Barnier, într-o manieră similară, a descris perioada petrecută la Bruxelles sub conducerea acesteia drept o „derivă autoritară”, iar fostul comisar Thierry Breton a avertizat că „Europa nu a fost creată pentru a avea o împărăteasă sau un împărat”.
Disensiuni și lipsa unei „viziuni strategice”
În calitate de comisar, Schmit s-a opus unor decizii considerate lipsite de transparență, precum numirea unui apropiat al președintei în postul de emisar pentru întreprinderile mici. El a criticat și absența unei „viziuni strategice reale” în abordarea Comisiei vizavi de contextul geopolitic global.
„Am avut o dezbatere strategică reală despre Europa în lume, care era deja o lume diferită de cea pe care o cunoșteam înainte? Nu am avut o abordare strategică reală, o strategie reală”, a susținut fostul comisar.
Schmit a reproșat, de asemenea, Comisiei că nu l-a apărat public pe Thierry Breton după ce SUA i-au interzis acestuia intrarea pe teritoriul american. În opinia sa, Comisia ar fi trebuit să manifeste „solidaritate” întrucât legislația care a provocat tensiunile, pachetele privind serviciile digitale și piețele digitale, fusese adoptată colectiv, nu individual.
„Acesta este momentul în care ar fi trebuit să dăm dovadă de mai multă solidaritate și să spunem «nu, nu este vorba doar de unul, ci de noi toți». Dar, știți, curajul nu este întotdeauna împărtășit, inclusiv în sfera politică”, a concluzionat Schmit.
