“Alegerile din 9 august nu au fost nici libere, nici echitabile… UE nu recunoaște rezultatele falsificate ale scrutinului și, în consecință, așa-zisa «prestare a jurământului» din 23 septembrie și noul mandat pe care și-l reclamă Lukașenko nu au nicio legitimitate democratică”, a subliniat Borrell într-un comunicat.
Așa cum s-a anunțat, în ciuda manifestațiilor masive contestând valabilitatea rezultatelor scrutinului de la 9 august, Lukașenko a depus miercuri jurământul de nou președinte al Belarus, în cadrul unei ceremonii secrete și bine păzite.
Anunțul oficial referitor la acest eveniment a provocat din nou o uriașă manifestație de protest la Minsk, reprimată de forțele de ordine cu o violență rar întâlnită, cu tunuri cu apă și zeci de noi arestări.
“Reafirmăm”, a spus Josep Borrell în comunicatul său de joi, “că așteptăm din partea autorităților din Belarus să se abțină de la represiuni și violenţe suplimentare împotriva poporului belarus și să-i elibereze imediat și necondiționat pe toți cei care au fost arestați”. “Prestarea jurământului”, a mai spus el, “contrazice direct voința unei largi părți a populației Belarus – exprimată cu prilejul a numeroase manifestații – și agravează criza politică din această țară… Dată fiind situația actuală, Uniunea își reexaminează relațiile cu Belarus”, a conchis șeful diplomației europene.
Uniunea Europeană a pregătit sancțiuni contra unui număr de circa 40 de persoane considerate răspunzătoare de represiunile de o rară violență dar, din lipsă de unanimitate, miniștrii de Externe ai țărilor UE nu au putut adopta sancțiunile, Ciprul n-a fost de acord deoarece solicită sancțiuni similare și împotriva Turciei, iar Suedia și Finlanda n-au semnat pentru că nu a avut loc o mediere a OSCE.
