Un psiholog explică de ce le place românilor să vorbească despre politică

Psihologul Dan Ivănescu, președintele Asociației Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieții, afirmă că “voci ale cetățeanului” existau și după 1990 însă, din cauza canalelor de comunicare tradiționale, care ofereau un mecanism de propagare unidirecțională (televiziunile clasice, posturile de radio, ziarele), aceștia nu aveau mijloace reale de transmitere a feedback-ului sau nu aveau unelte prin care să se organizeze mai ușor și mai repede. Odată cu dezvoltarea social media, în care comunicarea este bidirecțională, iar interacțiunea este element-cheie, am ajuns până în momentul în care vocea politicianului sau a jurnalistului să fie mai slabă decât vocea cetățeanului online obișnuit.

Cu toate acestea, specialistul afirmă că românii încă nu au ajuns la maturitatea civică a țărilor din Vest, întrucât încă nu am depășit definitiv fenomenul de “slacktivism”, adică “activism prin chiul”. “Românii își doresc să fie activi, însă fără să depună prea mult efort, iar atunci mediul online s-a dovedit a fi perfect pentru asta. De cealaltă parte, faptul că se pot exprima fară a fi cenzurați și că în unele cazuri ideile lor sunt preluate de către autorități și duse mai departe în vederea realizării unei schimbări pozitive pentru țară, au încurajat o parte semnificativă dintre români să se implice și în viața reală, nu doar la nivel de activism prin like”, declară psihologul Dan Ivănescu.

Dacă acum peste un deceniu, foarte mulți români urmăreau evenimentele sportive și deveniseră “specialiști” ai acestui fenomen, de câțiva ani încoace, remarcă psihologul, fenomenul politic a devenit noua arie principală de expertiză a românului de rând. “Românilor le place să vorbească despre lucruri care sunt la modă și sunt intens mediatizate, ori în România au apărut, după anul 2000, foarte multe posturi de știri, care au în agenda principală subiecte politice. Era firesc ca românii să-și orienteze atenția către subiecte din această sferă, iar social media a dat o voce puternică prin care poporul se poate exprima liber și puternic”, afirmă Dan Ivănescu.