Ciocanul, barosul și ranga descoperite de poliție la muzeul jefuit Drents din Assen ar putea juca un rol crucial în urmărirea autorilor și a probelor, spune un fost investigator judiciar al poliției olandeze, John Pel, citat de presa locală.
Luni, experții criminaliști ai poliției au scos două ciocane din șanțurile cu apă din imediata vecinătate a muzeului din Assen. Acestea ar putea conține materiale criminalistice esențiale pentru anchetă. La fel și Volkswagen-ul Golf incendiat găsit lângă Rolde.
Dar mai poate fi găsit ADN pe obiectele găsite în apă și într-o mașină arsă? a fost întrebat John Pel.
„Cu siguranță”, spune acesta. „Epiteliul pielii, adică celulele moarte ale pielii, poate fi găsit pe ciocan și pe baros în ciuda faptului că acestea au fost în apă. Atunci când lovești cu ciocanul și cu barosul, trebuie să pui multă forță pe mâner, altfel acestea îți zboară din mâini. Din cauza asta, de multe ori rămâne ceva în urmă”, a explicat legistul pentru De Telegraaf.
„În trecut, am avut succes în cazuri de jafuri și spargeri cu acest tip de urme”, a declarat Pel. În cazul unei solicitări urgente, Institutul de Medicină Legală din Țările de Jos poate oferi rezultatele investigației criminalistice după numai patru ore, a precizat specialistul.
În calitate de legist, experimentatul John Pel a lucrat la zeci de anchete de crimă și a fost implicat în numeroase invetigații, inclusiv cea referitoare la prăbușirea zborului MH17 doborât de separatiștii proruși în 2014 în estul Ucrainei.
„Un bun exemplu este asasinarea lui Thomas van der Bijl în 2016 în Amsterdam. Am recuperat arma cu care a fost împușcat din canal. Arma respectivă a zăcut acolo mai mult de 24 de ore, dar încă mai conținea epiteliu cutanat și, prin urmare, ADN de la făptaș”, a povestit Pel.
ADN-ul lăsat în urmă poate fi introdus în baza națională de date. Dacă ADN-ul infractorului se află în baza de date, se obține o potrivire. „ADN-ul este esențial pentru probatoriu în cadrul unui proces”, subliniază Pel.
Pe de altă parte, există cioburi de sticlă la locul faptei, în muzeu. Infractorii au spart vitrinele din muzeu pentru a lua obiectele de valoare. „Întotdeauna rămân fragmente mici în urma unui ciocan. Suntem foarte avansați cu cercetarea sticlei la Institutul de Medicină Legală din Țările de Jos. Prin cercetare criminalistică, se poate face legătura între un ciocan și locul crimei. Acest lucru este important și pentru probatoriu”, a declarat Pel.
Specialistul în criminalistică a povestit cum, în cazul unui hoț celebru, anchetatorii au descoperit în pantofii acestuia cioburi de sticlă de la un jaf din Geldnet și astfel au putut să îl lege de jaf. Apoi există mașina. Și acolo există oportunități, spune Pel.
„Am găsit sticle goale de băutură în mașini complet arse. Sub capac, am reușit totuși să prelevăm salivă și deci ADN-ul. Dar și motorul oferă o multitudine de informații. Spune totul despre traseul mașinii”, arată legistul.
Ceea ce este esențial, potrivit specialistului acum pensionat, este modul în care sunt manipulate urmele. „Asigurarea materialului care conține urme, transportul și livrarea către Institutul Legal trebuie să se facă cu mare atenție. De exemplu, nu trebuie să apuci niciodată un ciocan de mâner, deoarece acesta poate conține ADN-ul făptașului”, explică el.
Poliția olandeză a declarat marți seară, în cadrul emisiunii „Opsporing Verzocht”, că autorii sunt cel mai probabil din Olanda de Nord. Sunt arestările o chestiune de timp? a fost întrebat Pel. „Contați pe faptul că anchetatorii sunt întotdeauna mult mai avansați cu ancheta decât se spune public. Există obiecte de valoare furate care trebuie returnate și marea întrebare este cine a ordonat jaful. Un motiv în plus pentru a-i urmări pe făptași o vreme, pentru a vedea cu cine sunt în contact și încotro se îndreaptă. Aceasta este o strategie. Este decisă de șeful echipei de anchetă și de procuror”, a menționat legistul.
De Telegraaf notează și că jaful comorilor dacice de la Muzeul Drents din Assen a devenit acum o dispută diplomatică între Olanda și România. Pe de altă parte, în România, furtul joacă un rol în campania electorală. Cine este de vină? Ce capete ar trebui să cadă? menționează publicația olandeză.
